Ralurile (crepitatiile)

Descoperire frecventa la pacientii cu anumite afectiuni cardiovasculare si pulmonare, ralurile reprezinta sunetele asemanatoare unor paraituri, auzite in cursul auscultatiei sunetelor respiratorii. Se constata de regula in cursul inspiratiei si reapar constant de la un ciclu respirator la altul. Pot fi unilaterale sau bilaterale, uscate sau umede. Sunt caracterizate prin tonalitate, intensitate, localizare, persistenta si aparitia in cursul unui ciclu respirator. In functie de tonalitate pot fi raluri bronsice (sibilante si ronflante), raluri subcrepitante si raluri crepitante.

Ralurile indica miscari anormale ale aerului prin caile aeriene pline cu lichid. Ele pot fi dispersate neregulat, ca in pneumonie, sau localizate, precum in bronsiectazie. Ralurile sunt de obicei un indicator al severitatii bolii de fond. Cand sunt cauzate de o afectiune generalizata, apar in general la nivelul zonelor mai putin destinse ale plamanilor, precum bazele plamanilor.

Ralurile pot sa apara atunci cand aerul trece prin caile aeriene pline cu lichid, determinand deschiderea alveolelor colabate, pe masura ce presiunea aeriana se egalizeaza. De asemenea, pot fi prezente cand membranele care tapeteaza peretele cavitatii toracice si plamanii sunt inflamate.

Cauze

Abcesul pulmonar. Abcesul pulmonar provoaca raluri inspiratorii, transpiratii, anorexie, scadere in greutate, febra, oboseala, slabiciune, dispnee, hipocratism digital, durere in piept, si tuse productiva cu sputa purulenta si uneori cu sange, urat mirositoare.

Astmul acut. Atacurile severe de astm au loc de obicei in cursul noptii, si produc raluri uscate, sibilante. Un atac debuteaza tipic cu tuse seaca si wheezing slab, si progreseaza spre dispnee, wheezing audibil, senzatie de strangere si tensiune in piept, si tuse productiva. Alte manifestari includ expiratii prelungite, retractii intercostale si supraclaviculare in inspiratie, utilizarea muschilor respiratorii accesori, tahipnee, tahicardie, diaforeza, si cianoza.

Boala legionarilor. Tulburarea cauzeaza raluri difuze si o tuse productiva cu sputa mucoida, nepurulenta, si posibil cu sange. Semnele si simptomele prodormale sunt: oboseala, stare de rau, slabiciune, anorexie, mialgie difuza, si posibil diaree. In decurs de 12-48 ore, pacientul dezvolta o tuse uscata si febra crescuta cu frisoane, si posibil durere in piept, cefalee, dispnee, tahipnee, tahicardie, greata, varsaturi, amnezie temporara, confuzie, diaforeza usoara, si prostratie.

Bronsiectazie. In aceasta afectiune, se pot auzi raluri persistente la nivelul zonei afectate a plamanului. Acestea sunt acompaniate de tuse cronica cu sputa mucopurulenta, halitoza, wheezing ocazional, dispnee de efort, scadere in greutate, oboseala, stare de rau, slabiciune, febra recurenta, si hipocratism digital.

Bronsita cronica. Aceasta boala cauzeaza raluri ronflante auzite in general la baza plamanului. Ele pot fi asociate cu expiratii prelungite, wheezing, dispnee de efort, respiratie aspra, tahipnee, tuse productiva persistenta, si posibil hipocratism digital si cianoza.

Edemul pulmonar. Ralurile inspiratorii sunt unul din primele semne ale edemului pulmonar grav. Alte semne timpurii mai sunt si dispneea de efort, dispneea nocturna paroxistica, tuse ce initial poate fi neproductiva dar ulterior va fi insotita de sputa cu sange, tahicardie, tahipnee, si galop ventricular. Pe masura ce respiratiile pacientului devin mai rapide si laborioase, el dezvolta raluri difuze, tahicardie mai intensa, hipotensiune, puls rapid, cianoza, si piele umeda si rece.

Embolismul pulmonar. Aceasta afectiune grava poate provoca raluri gonflante si o tuse uscata sau cu sputa cu sange. In general, primul semn al embolismului pulmonar este dispneea, care poate fi insotita de angina pectorala. Pacientul prezinta anxietate marcata, febra slaba, tahicardie, tahipnee si diaforeza. Semne mai putin fecvente sunt hemoptizia masiva, edemul al membrelor inferioare, cianoza, sincopa, venele jugulare destinse, si wheezing-ul difuz.

Fibroza pulmonara interstitiala. Ralurile pot fi auzite de la nivelul tuturor lobilor pulmonari. Pe masura ce boala avanseaza, se dezvolta o tuse neproductiva, dispnee, oboseala, scadere in greutate, cianoza, si durere in piept.

Pneumonia. Pneumonia bacteriana produce raluri difuze, frisoane spontane, febra crescuta, tahipnee, durere in piept, cianoza, respiratie aspra, mialgie, cefalee, tahicardie, dispnee, cianoza, diaforeza, si o tuse seaca ce devine ulterior productiva.

Pneumonia micoplasmica determina raluri, tuse neproductiva, stare de rau, durere in gat, cefalee, si febra. In pneumonia virala, se dezvolta treptat raluri difuze ce pot fi insotite de tuse neproductiva, stare de rau, cefalee, anorexie, febra slaba.

Pneumonita chimica. In pneumonita chimica acuta, ralurile ronflante se intalnesc alaturi de tuse productiva cu sputa purulenta, dispnee, wheezing, ortopnee, febra, si stare de rau. Semnele si simptomele se pot intensifica in decurs de 24-48 ore de la expunere, iar apoi se reduc.

Psitacoza. Pe masura ce afectiunea evolueaza pot fi auzite raluri difuze. Printre manifestarile prezente se mai numara tuse productiva, frisoane, febra, cefalee, mialgie, prostratie, tahipnee, epistaxis, fotofobie, distensie si sensibilitate abdominala, greata, varsaturi, si durere in piept (rar).

Sarcoidoza. Sarcoidoza produce raluri fine care apar la sfarsitul inspiratiei. Bolnavul mai prezinta stare de rau, oboseala, slabiciune, scadere in greutate, tuse, dispnee, si tahipnee.

Silicoza. Boala determina raluri fine care apar la sfarsitul inspiratiei la nivelul bazei plamanilor. Primul semn al silicozei este de regula tusea productiva cu sputa mucopurulenta. Ea poate fi insotita de dispnee de efort, tahipnee, scadere in greutate, oboseala, slabiciune generalizata, si infectii recurente ale tractului respirator.

Sindromul de detresa respiratorie acuta. Boala provoaca raluri difuze care sunt de obicei auzite in zonele mai putin destinse ale plamanilor. De asemenea, sindromul poate determina cianoza, tahipnee, tahicardie, respiratie aspra, dispnee, anxietate, si afectarea nivelului de constienta.

Traheobronsita. In forma acuta, traheobronsita cauzeaza raluri alaturi de tuse productiva, respiratie aspra, frisoane, wheezing, durere in gat, febra usoara, si durere musculara si de spate.

Tuberculoza pulmonara. In acest caz ralurile apar dupa ce pacientul tuseste. Mai pot fi intalnite hemoptizie, stare de rau, dispnee, durere in piept, oboseala, transpiratii nocturne, slabiciune, si scadere in greutate.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!