• Anorexia
• Febra
• Constipatia
• Incontinenta urinara
• Cianoza
• Hematuria

• Ateroscleroza
• Leucemia acuta eritroblastica
• Diabetul
• Boala Alzheimer
• Abcesele dentare

Pruritul vulvar

Pruritul vulvar este un simptom si nu o boala, incat in spatele lui trebuie cautata cauza producatoare.

Se manifesta sub aspectul unei senzatii produse de intepatura de insecta la care se adauga un amestec de placere.

Aceasta senzatie solicita scarpinarea regiunii sub efectul caruia placerea creste. Pruritul se manifesta mai frecvent sub aspect de crize la sfarsitul zilei, in pat, in timpul activitatii si se calmeaza dupa grataj, pentru ca apoi sa revina de mai multe ori pe zi sau noaptea.

Sediul pruritului vulvar este mai frecvent localizat la nivelul labiilor, in regiunea clitorisului, la regiunea pubiana, perineala, anala etc. Intensitatea pruritului variaza de la moderat la prurit feroce, care oboseste bolnava.

Cauze

Pruritul vulvar poate fi generat de o serie de boli de piele, micoze, boala Hodgkin, leucemie, eczeme generalizate, paraziti etc. Adesea, in urma examinarilor complexe se descopera prezenta de: vulvovaginite, eczeme vulvare, leziuni distrofice vulvare, cancer vulvar, vegetatii virale vulvare, sifilide secundare, psoriazis, lichenificatie vulvara, leucoplazii etc.

Adesea pruritul este cauzat de factorii hormonali si este prezent in sarcina, la menopauza si in disfunctii de genul hipertiroidismului.

De asemenea, este prezent intotdeauna un factor psihoafectiv legat de pruritul vulvar cronic, care trebuie suspectat atunci cand examenul ginecologic si dermatologic nu gaseste factorul cauzator. In acest caz este vorba de un prurit vulvar psihogen. La majoritate din aceste femei se gaseste o inadaptare sexuala si o insatisfactie sexuala pana la un procent de 75% din ele.

Tratament

In general 90% din cazurile de prurit vulvar se vindeca dupa un tratament medical adaptat cauzelor si leziunilor constatate. In cazul originii psihogene, tratamentul este mai dificil.

Tratamentul simptomatic trebuie aplicat simultan pe cale generala si locala. Se va aplica un tratament antipruriginos general cu antihistaminice, cu estriol care are in toate cazurile un efect calmant. Intravenos se va administra bromura de calciu si de strontiu. Local se aplica unguente cu corticoide ca: Triamcinolon, Fluocinolon, Betamethazona etc. De asemenea se se poate efectua badijonajul local cu solutie apoasa de acid tricloracetic.

Tratamentul etiologic este cel de baza. Se vor trata vulvovaginitele bacteriene prin spalaturi vaginale cu solutie de permanganat de potasiu, badijonari cu fluoresceina si cu solutie de violet de Milan.

Tratamentul terenului psihoafectiv. In majoritatea cazurilor de prurit vulvar se asociaza si o componenta psihoafectiva. Pentru aceasta, tratamentului simptomatic si etiologic, mai ales in cazurile rebele, trebuie asociat intotdeauna un tratament cu tranchilizante usoare sau cu barbiturice. De asemenea, sugestia si psihoterapia pot da rezultate bune mai ales la femeile nevrotice.

Tratamentul neurochirurgical. In putinele cazuri, cronicizate, se impune solutia unui tratament chirurgical. In aceste cazuri sectionarea nervilor rusinosi interni poate duce la rezultate bune.