Gingivoragia (sangerarea gingivala)

Sangerarea gingivala este cauzata cel mai frecvent de afectiuni stomatologice. Mai rar, ea poate fi rezultatul unor tulburari hematologice sau al unor tratamente medicamentoase.

Cauzele fiziologice ale sangerarii gingivale includ sarcina (in primul si al doilea trimestru), modificari ale presiunii atmosferice, si traumatismele orale.

Cauze

Agranulocitoza. Sangerarea gingivala spontana si alte hemoragii sistemice pot fi intalnite in aceasta afectiune hematologica, ce provoaca de obicei fatigabilitate si slabiciune, urmate de semne de infectie, precum febra si frisoane. Inspectia poate releva leziuni orale si perianale, ce sunt de obicei acoperite de o membrana cenusie sau negricioasa.

Anemia aplastica. In anemia aplastica, sangerarile gingivale pot aparea in urma unui traumatism. Alte semne hemoragice, precum epistaxisul si echimozele, sunt de asemenea caracteristice. Pacientulprezinta slabiciune si fatigabilitate progresive, scurtarea respiratiei, cefalee, paloare si, posibil, febra. Ulterior, se pot dezvolta tahicardia si semne de insuficienta cardiaca, precum distensia venei jugulare si dispneea.

Anemia pernicioasa. Sangerarile gingivale si durerea linguala pot face ca alimentatia sa fie dificila in cadrul acestei afectiuni, ale carei simptome principale sunt parestezia si slabiciunea. Buzele, gingiile si limba sunt pale, iar sclera si pielea sunt icterice. Alte manifestari sunt de regula extinse, afectand sistemul gastro-intestinal, cardiovascular si nervos central, si includ schimbari de personalitate, ataxie, tinitus, dispnee, tahicardie.

Ciroza. Semn tardiv al cirozei, sangerarea gingivala apare alaturi de epistaxis si alte tulburari hemoragice. Alte efecte tardive includ ascita, hepatomegalia, prurit si icter.

Deficitul de vitamina C (scabia). Deficitul de vitamina C se manifesta prin inflamatie si sensibilitate gingivala, si gingii ce sangereaza cu usurinta. Papilele gingivale sunt rosietice sau violacee. Dintii devin mobili si pot fi inconjurati de pungi parodontale. Alte manifestari ale bolii includ dureri musculare si articulare, petesii, echimoze, hemoragii la nivelul patului unghial si hemoragii oculare.

Deficitul de vitamina K. Primul semn al deficitului de vitamina K il reprezinta sangerarile gingivale, ce apar la periaj. Pot aparea si alte hemoragii, precum echimoze, epistaxis si hematurie. Hemoragia gastro-intestinala poate produce hematemeza si melena. Hemoragia intracraniana poate cauza scaderea nivelului de constienta si deficite neurologice focale.

Epulis cu celule gigante. Acest granulom pedunculat, ce apare in dreptul gingiei sau proceselor alveolare de la nivelul molarilor, este asemanator cu un ulcer de suprafata. Gingiile sangereaza cu usurinta la traumatisme minore.

Gingivita. Gingiile rosietice si edematoase sunt caracteristice acestei afectiuni. Papilele gingivale se maresc in volum si sangereaza usor la traumatisme minore. Insa, in cazul gingivitei ulceronecrotice, sangerarile sunt spontane iar gingiile sunt atat de dureroase incat pacientul nu se poate alimenta corespunzator. O pseudomembramna cenusie caracteristica acopera eroziunile gingivale. Halitoza este tipica si poate fi insotita de cefalee, stare de rau, febra si adenopatie cervicala.

Granulom piogenic. Afectand frecvent gingiile, buzele, limba si mucoasa orala, granulomul piogen poate ulcera si sangera spontan sau la traumatisme minore. Leziunea este pedunculata, cu o suprafata neteda sau reliefata.

Hemofilie. Hemoragia apare in mai multe zone ale cavitatii orale, in special la nivelul gingiilor. Hemofilia blanda cauzeaza invinetire usoara, hemoatoame, epistaxis, sangerari gingivale, si hemoragii prelungite in cursul unei interventii chirurgicale minore, ce se pot mentine pana la 8 zile de la interventie. Hemofilia moderata produce episoade mai frecvente de sangerare anormala si ocazional, sangerari in articulatii, ce pot cauza inflamatie si durere articulara. Hemofilia grava cauzeaza sangerari spontane si/sau severe dupa traumatsime minore, ce pot provoca hemoatoame subcutanate si intramusculare de mari dimensiuni. Sangerarea in articulatii si muschi cauzeaza durere, inflamatie, sensibilitate extrema si, posibil, deformari permanente. Semne de anemie si febra pot urma sangerarilor. Hemoragiile grave pot duce la soc si deces.

Hipofibrinogenemia. In aceasta tulburare rara, pacientul prezinta episoade frecvente si spontane de sangerari gingivale severe. Hemoatoamele, echimozele si epistaxisul sunt de asemenea caracteristice. Pot fi intalnite semne de hemoragie gastrointestinala si hemoragie la nivelul sistemului nervos central.

Iritanti chimici. Expunerea profesionala la benzen poate irita gingiile, ducand la sangerari gingivale.

Leucemia. Semn timpuriu al leucemiei monocitare, limfocitare sau mielocitare acute, sangerarea gingivala este insotita de inflamatie gingivala,necroza si petesii. Gingiile sunt netede si sensibile si au un aspect lucios si albastrui.
Leucemia acuta provoaca prostratie severa caracterizata prin febra crescuta si fenomene hemoragice, precum epistaxis si menstruatii prelungite. De asemenea, poate provoca dispnee, tahicardie, palpitatii si durere abdominala sau osoasa. Efectele ulterioare pot include confuzie, cefalee, varsaturi, convulsii, edem papilar si rigiditate nucala.
Leucemia cronica se dezvolta insidios, producand fenomene hemoragice mai putin grave. Alte efecte pot cuprinde anorexie, scadere in greutate, febra slaba, frisoane, eruptii cutanate si marirea splinei, amigdalelor si nodulilor limfatici.

Medicamente. Heparina inhiba coagularea sangelui si poate cauza sangerari gingivale prelungite. Utilizarea excesiva de aspirina si medicamente antiinflamatoare nesteroidiene poate afecta trombocitele, producand sangerare gingivala.

Parodontita. Sangerarea gingivala apare de obicei dupa periaj, masticatie sau la inspectia cu sonda, insa poate aparea si spontan. Pe masura ce gingia se desprinde de os, in jurul dintilor se dezvolta pungi pline cu puroi. Alte manifestari includ gust neplacut insotit de halitoza, durere faciala, mobilitate dentara si tartru.

Pemfigoid. Pemfigoidul cauzeaza de obicei leziuni gingivale cu perete ingrosat ce se rup, descuameaza si apoi sangereaza usor. Prin vindecare se formeaza cicatrici extinse, iar gingiile pastreaza o culoare rosietica timp de mai multe luni. Leziunile se pot dezvolta si in alte zone ale muscoasei orale, la nivelul conjunctivei si, mai rar, pe piele.

Policitemia vera. In aceasta afectiune, gingiile hipertrofiate sangereaza chiar si dupa un traumatism minor. Policitemia vera confera de regula mucoasei orale, si in special gingiilor si limbii, o coloratie rosie-violacee inchisa. Manifestarile asociate includ cefalee, dispnee, ameteala, fatigabilitate, parestezie, tinitus, diplopie sau vedere incetosata, prurit, afectare epigastrica, scadere in greutate, hipertensiune, cianoza, echimoza si hepatosplenomegalie.

Purpura trombocitopenica idiopatica. In aceasta tulburare apar sangerari gingivale importante. Semnul sau clasic il reprezinta insa leziunile cutanate hemoragice spontane, ce variaza de la petesii punctiforme la hemoragii masive. Pacientul are tendinta de a se invineti usor,prezinta petesii pe mucoasa orala si, posibil, melena, epistaxis sau hematurie.

Sindrom Ehlers-Danlos. In acest sindrom congenital, gingiile sangereaza cu usurinta dupa periajul dentar. Invinetirea usoara si alte semne de hemoragie anormala sunt de asemenea tipice. Pielea este fragila si foarte elastica, iar articulatiile sunt hiperextensibile.

Telangiectazia hemoragica ereditara. Aceasta afectiune este caracterizata de zone hemoragice asemanatoare unor panze de paianjen de culoare rosie-violacee la nivelul gingiilor, ce se albesc la presiune si sangereaza spontan. Aceste telangiectazii pot aparea si la nivelul buzelor, mucoasei orale, palatului, pe fata, urechi, scalp, maini, brate si picioare, si sub unghii. Epistaxisul se dezvolta de obicei timpuriu si este dificil de controlat.

Trombastenie. Trombastenia cauzeaza sangerari spontane la nivelul cavitatii orale, in special sangerari gingivale. Pacientul prezinta frecvent purpura, epistaxis, hemartroza si semne de hemoragie gastro-intestinala, precum hematemeza si melena.

Trombocitopenie. In aceasta boala, gingiile sangereaza spontan, insa la traumatisme minore pot aparea sangerari gingivale importante. Semne hemoragice asociate includ bule hemoragice de mari dimensiuni la nivelul cavitatii orale, petesii, echimoze, epistaxis, si hematurie. Ulterior, apar fatigabilitate, slabiciune, stare de rau si letargie.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!