Distensia abdominala

Distensia abdominala reprezinta cresterea circumferintei abdominale ca rezultat al maririi presiunii intraabdominale ce impinge peretele abdominal.

Distensia poate fi usoara sau severa, in functie de intensitatea presiunii. Poate fi localizata sau difuza, si se poate instala treptat sau brusc.

Distensia abdominala nu semnaleaza intotdeauna existenta unei stari patologice. De exemplu, la pacientii anxiosi sau la cei cu detresa abdominala, distensia localizata in cadranul abdominal superior stang poate fi rezultatul aerofagiei (inghititrea involuntara a aerului). Distensia generalizata poate fi provocata de consumul fructelor sau legumelor care contin cantitati mari de carbohidrati nedigerabili, sau de fermentarea necorespunzatoare a alimentelor de catre flora microbiana intestinala.

Cauze

Cancer abdominal. Distensia abdominala generalizata poate aparea atunci cand cancerul (cel mai frecvent cancerul ovarian, pancreatic sau hepatic) produce ascita. Distensia indica starea avansata a bolii. Semnele si simptomele asociate pot include durere abdominala severa, anorexie, icter, hemoragie gastrointestinala (hematemeza sau melena), dispepsie si scadere in greutate care evolueaza spre slabiciune si atrofie musculara.

Chisti ovarieni. In general, chistii ovarieni mari produc distensie abdominala in portiunea inferioara a abdomenului.

Ciroza. In ciroza, ascita aparuta cauzeaza distensie abdominala generalizata. Pacientul poate raporta un sentiment de plenitudine sau de crestere in greutate. Manifestarile asociate cuprind durere abdominala vaga, febra, anorexie, greata, varsaturi, constipatie, diaree, tendinta la sangerare, prurit sever, eritem palmar, edem al membrelor inferioare si, posibil, splenomegalia. De asemenea, pot aparea hematemeza, encefalopatie, ginecomastie sau atrofie testiculara. Icterul apare de obicei tardiv.

Distensia vezicii urinare. Diverse tulburari provoaca distensia vezicii urinare, care la randul sau cauzeaza distensia portiunii inferioare a abdomenului.

Dilatatia gastrica acuta. Distensia cadranului abdominal superior stang este caracteristica in dilatatia gastrica acuta. Pacientul se plange de un sentiment de plenitudine abdominala sau de durere si greata cu sau fara varsaturi.

Ileus paralitic. Ileusul paralitic, care produce distensie abdominala generalizata, este insotit de zgomote intestinale hipoactive sau absente si, ocazional, de durere abdominala usoara si varsaturi. Pacientul poate fi sever constipat sau poate evacua scaune lichide.

Insuficienta cardiaca. Distensia abdominala generalizata cauzata de ascita insoteste de obicei insuficienta cardiovasculara severa. Semnele si simptomele insuficientei cardiace sunt numeroase si depind de stadiul bolii si de gradul de afectare cardiovasculara. Semnele principale includ edem periferic, distensia venelor jugulare, dispneea si tahicardia. Tabloul clinic mai poate cuprinde hepatomegalie, greata, varsaturi, tuse productiva, extremitati reci, paturi unghiale cianotice, nicturie, intoleranta la efort, wheezing nocturn, hipertensiune diastolica si cardiomegalie.

Megacolonul toxic. Megacolonul toxic este o complicatie grava a colitei ulcerative sau infectioase care produce o distensie abdominala semnificativa. Distensia se dezvolta de obicei gradat si este insotita de diminuarea sau absenta sunetelor intestinale, durere si sensibilitate abdominala, febra, tahicardie si deshidratare.

Obstructia intestinului gros. Distensia abdominala este caracteristica obstructiei intestinului gros. Constipatia precede distensia si poate fi singurul simptom timp de mai multe zile. Semnele asociate sunt timpanismul, zgomotele abdominale si debutul brusc a durerii colicoase in portiunea inferioara a abdomenului, durere care devine persistenta.

Obstructia intestinului subtire. Distensia abdominala este caracteritica obstructiei intestinului subtire si este mai pronuntata in obstructia tardiva, in special la nivelul portiunii distale a intestinului subtire. Tabloul clinic mai poate include durere periombilicala, constipatie, greata si varsaturi (cu cat este mai mare obstructia, cu atat varsaturile sunt mai severe si apar mai devreme). Semnele si simptomele asociate includ somnolenta, stare de rau si semne de deshidratare.

Ocluzia arterei mezenterice. In ocluzia arterei mezenterice, distensia abdominala apare la cateva ore dupa debutul spontan al durerii periombilicale puternice, insotita de evacuarea rapida (chiar fortata) a intestinului. Durerea devine mai tarziu constanta si difuza. Manifestarile mai pot include sensibilitate abdominala severa, absenta zgomotelor intestinale, varsaturi, anorexie, diaree sau constipatie. Semnele tardive cuprind febra, tahicardie, tahipnee, hipotensiune si piele rece si umeda. Cand durerea este absenta, distensia abdominala sau hemoragia gastrointestinala pot fi singurele semne ce indica prezenta bolii.

Peritonita. Distensia abdominala din peritonita poate fi generalizata sau localizata, in functie de extinderea peritonitei. Lichidul se acumuleaza initial in cavitatea peritoneala iar apoi in lumenul intestinal. In general, distensia este insotita de rigiditate abdominala si de o durere abdominala spontana si severa, care se inrautateste prin miscare. Pielea abdomenului poate parea intinsa. Semnele si simptomele asociate includ de obicei zgomote intestinale hipoactive sau absente, febra, frisoane, hiperalgezie, greata si varsaturi. Semnele de soc, precum tahicardiz si hipotensiunez, apar odata cu pierderea semnificativa de lichide in abdomen.

Sindromul de colon iritabil. Sindromul de colon iritabil poate produce o distensie localizata si intermitenta, rezultat al spasmelor intestinale periodice. Spasmele sunt insotite de regula de durere in portiunea inferioara a abdomenului. Durerea este diminuata prin defecatie sau prin eliminarea gazelor intestinale si este agravata de stres.

Sindrom nefrotic. Sindromul nefrotic poate produce un edem masiv care cauzeaza distensia abdominala generalizata. De asemenea, poate produce cresterea tensiunii arteriale, hematurie sau oligurie, fatigabilitate,anorexie, depresie, paloare, edem periorbital, inflamatie scrotala si striatii cutanate.

Traumatism abdominal. Atunci cand traumatismul este insotit de o hemoragie interna importanta, distensia abdominala poate fi acuta si grava. Semnele si simptomele asociate cuprind rigiditate abdominala cu zgomote intestinale diminuate sau absente, varsaturi, sensibilitate, si echimoza abdominala. Pacientul poate resimti durere la locul traumatismului sau la nivelul scapulei daca hemoragia abdominala irita nervul frenic. Semne de soc hipovolemic (ex. hipotensiune si puls rapid) apar in cazul hemoragiilor semnificative.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!