Deviatia oculara

Deviatia oculara reprezinta o miscare oculara anormala, care poate fi conjugata (ochii se misca impreuna) sau disconjugata (ochii se misca separat). Acest semn frecvent intalnit poate fi rezultatul unei tulburari oculare, neurologice, endocrine sau sistemice, care afecteaza muschii, nervii sau centrii nervosi ce controleaza miscarile oculare. Ocazional, deviatia oculara poate semnala o afectiune grava, precum un anevrism cerebral.

In mod normal, miscarile oculare sunt controlate direct de catre muschii extraoculari inervati de nervii cranieni oculomotor (III), trohlear (IV) si abducens (VI). Deviatia oculara disconjugata poate fi provocata de un tonus muscular inegal (strabism neparalitic) sau de o paralizie musculara asociata cu afectarea nervilor cranieni (strabism paralitic). Deviatia oculara conjugata poate fi cauzata de tulburari ce afecteaza centrii nervosi din cortexul cerebral si trunchiul cerebral, centri responsabili de miscarile oculare conjugate.

Cauze

Anevrism cerebral. Cand un anevrism cerebral aflat in vecinatatea arterei carotide interne comprima nervul oculomotor, poate produce afectari asemanatoare cu cele din pareza nervului cranian III (oculomotor). Tipic, deviatia oculara si diplopia sunt prezente. Alte manifestari importante includ ptoza, pupila dilatata pe partea afectata si o cefalee unilaterala severa, de regula in regiunea frontala. Ruptura brusca a anevrismului intensifica durerea, ce poate fi insotita de greata si varsaturi. Hemoragia locala cauzeaza iritatie meningiana ce duce la durere la nivelul spatelui si picioarelor, febra, iritabilitate, convulsii ocazionale si tulburari de vedere. Alte semne si simptome asociate hemoragiei intracraniene includ hemipareza, disfagie si defecte vizuale.

Atac vascular cerebral. Atacul vascular cerebral poate cauza deviatie oculara, in functie de localizarea si extinderea atacului. Manifestarile asociate sunt de asemenea invariabile si cuprind alterarea starii de constienta, hemiplegie contralaterala, afectari senzoriale, dizartrie, disfagie, incetosarea vederii si diplopie. In plus, pacientul poate dezvolta retentie sau incontinenta urinara, constipatie, modificari comportamentale, cefalee, varsaturi si consvulsii.

Celulita orbitala. Celulita orbitala poate cauza o deviatie oculara si diplopie cu debut brusc. Alte semne si simpotme includ edem si eritem palpebral, hiperemie si durere orbitala severa. Secretiile purulente cauzeaza lipirea genelor. Proptoza este un semn tardiv.

Diabet zaharat. O cauza importanta a paraliziei nervului cranian III (oculomotor), in special la persoanele de varsta mijlocie, diabetul zaharat poate cauza deviatie oculara si ptoza. Tipic, pacientul se plange de asemenea de instalarea brusca a diplopiei si durere.

Encefalita. Encefalita determina deviatie oculara si diplopie la unii pacienti. De obicei, ea debuteaza abrupt cu febra, cefalee si varsaturi, urmate de semne ale iritatiei meningeene si ale afectarii nervoase. Nivelul de constienta a pacientului se poate deteriora rapid, de la letargie la coma in decurs de 24-48 ore de la debutul bolii.

Miastenia gravis. Deviatia oculara poate insoti simptome mai frecvent intalnite, precum diplopie si ptoza. Aceasta afectiune poate afecta doar muschii oculari, sau poate interesa si alte grupe musculare, cauzand dificultate in masticatie, disfagie, slabirea vocii si afectarea miscarilor fine ale mainilor. Semnele de detresa respiratorie reflecta slabiciunea diafragmei si altor muschi respiratori.

Migrena oftalmoplegica. Mai frecvent intalnita la adultii tineri, aceasta tulburare produce deviatie oculara si diplopie care persista mai multe zile dupa disparitia durerii. Semnele si simtpomele asociate includ cefalee unilaterala, posibil cu ptoza pe aceeasi parte, hemiplegie temporala si deficite senzoriale.

Scleroza multipla. Deviatia oculara poate fi un semn timpuriu al sclerozei multiple. Ea poate fi insotita de diplopie, vedere incetosata si disfunctii senzoriale, precum parestezie. Alte semne si simptome includ nistagmus, constipatie, slabiciune musculara, paralizie, spasticitate, hiperreflexie, mers ataxic, disfagie, dizartrie, impotenta si instabilitate emotionala. In plus, pacientul poate prezenta urinari frecvente si incontinenta urinara.

Tireotoxicoza. Tireotoxicoza poate produce exoftalmie, care la randul sau limiteaza miscarile muschilor extraoculari si provoaca deviatie oculara. Printre semne si simptome se mai numara diplopie, retractia pleoapelor, lacrimare excesiva, pleoape edematoase si, uneori, imposibilitatea de a inchide ochii. Manifestarile principale ale tireotoxicozei cuprind tahicardie, palpitatii, scaderea in greutate in ciuda cresterii poftei de mancare, diaree, tremuraturi, dispnee, nervozitate, diaforeza, intoleranta la caldura si galop atrial sau ventricular.

Trauma craniana. Natura deviatiei oculare depinde de localizarea si extinderea traumatismului cranian. Pacientul poate prezenta leziuni vizibile ale tesutului moale, deformare osoasa, edem facial si otoree sau rinoree limpede sau hemoragica. Pe langa aceste semne evidente de traumatism, bolnavul poate de asemenea dezvolta vedere incetosata, nistagmus, modificari comportamentale, cefalee, disfunctii senzoriale si motorii si afectarea nivelului de constienta care poate progresa la coma.

Tromboza de sinus cavernos. In aceasta tulburare, deviatia oculara poate fi insotita de diplopie, fotofobie, exoftalmie, edem palpebral si orbitar, incetosarea corneei, reflexe pupilare diminuate sau absente si scaderea acuitatii vizuale. Alte manifestari includ febra crescuta, cefalee, stare de rau, greata si varsaturi, convulsii si tahicardie. Hemoragiile retiniene si edemul papilar sunt semne tardive.

Tumoare cerebrala. Natura deviatiei oculare depinde de localizarea si extinderea tumorii cerebrale. Semnele si simptomele asociate includ cefalee, care este mai severa dimineata, modificari comportamentale, pierdere de memorie, ameteala, confuzie, pierederea vederii, disfunctie motorie senzoriala, afazie si, posibil, semne de dezechilibru hormonal. Nivelul de constienta a pacientului se poate deteriora lent, dela letargie la coma. Semnele tardive includ edem papilar, varsaturi, cresterea tensiunii arteriale sistolice, si postura decorticata.

Tumoare orbitala.Deviatia oculara se dezvolta pe masura ce tumoarea creste in dimensiuni. Tabloul clinic mai include proptoza, diplopie si, posibil, incetosarea vederii.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!