Cefaleea (durerea de cap)

Cefaleea reprezinta durerea de cap si este cel mai frecvent simptom neurologic. Cefaleea poate fi localizata sau generalizata, producand o durere usoara spre severa. Aproximativ 90% dintre durerile de cap sunt benigne si pot fi provocate de cauze vasculare sau de contractiile musculare, sau o combinatie dintre aceste doua.

Ocazional, cefaleea indica o tulburare neurologica severa asociata cu inflamatie intracraniana, presiune intracraniana crescuta, sau iritatie meningeala. Cefaleea poate fi, de asemenea, cauzata de o tulburare oculara sau sinusala, de medicamente sau alte tipuri de tratamente.

Alte cauze ale cefaleei includ febra, deshidratarea, oboseala oculara si afectiuni febrile sistemice. Cefaleea poate aparea in unele tulburari metabolice, precum hipoxemie, hipercapnie, hiperglicemie si hipoglicemie, insa nu reprezinta un simptom diagnostic al acestor afectiuni. Unele persoane sufera de cefalee dupa convulsii sau tuse, stranut, ridicarea greutatilor, etc.

Cauze

Abces cerebral. In aceasta tulburare cefaleea este localizata in zona abcesului. De regula se intensifica in decurs de cateva zile si este agravata de efort. Cefaleea poate fi asociata cu greata, varsaturi si convulsii localizate sau generalizate. Nivelul de constienta variaza de la somnolenta la stupor profund. In functie de localizarea abcesului, semnele si simptomele asociate pot include afazie, scaderea acuitatii vizuale, hemipareza, ataxie, tremor si modificari de personalitate. Semnele infectiei, precum febra si paloarea, se dezvolta de obicei tardiv. Insa, daca abcesul ramane incapsulat, aceste semne pot sa nu apara.

Anevrism cerebral. Anevrismul cerebral este o tulburare grava caracterizata printr-o cefalee spontana foarte puternica, care poate fi unilaterala si atinge intensitatea maxima in decurs de cateva minute de la ruperea anevrismului. Pacientul isi poate pierde starea de constienta imediat sau poate prezenta un nivel de constienta alterat. In functie de severitatea si localizarea hemoragiei, pacientul poate prezenta greata si varsaturi, si semne si simptome ale iritatiei meningeale, precum rigiditate nucala, vedere incetosata, hemipareza, etc.

Antrax cutanat. Alaturi de leziunile papulare sau maculare ce se transforma in vezicule si ulterior in ulceratii nedureroase, aceasta afectiune poate produce cefalee, limfadenopatie, febra si stare de rau.

Arterita temporala. Arterita temporala este caracterizata printr-o cefalee pulsatila unilaterala in regiunea temporala sau frontotemporala si poate fi insotita de afectarea vederii, afectarea auzului, confuzie si febra. Arterele temporale sunt sensibile, inflamate, nodulare si, uneori, eritematoase.

Encefalita. O cefalee severa si generalizata este caracteristica acestei boli. In decurs de 48 ore nivelul de constienta a pacientului se deterioreaza, trecand de la letargie la coma. Semnele si simptomele asociate includ febra, rigiditate nucala, iritabilitate, convulsii, greata si varsaturi, fotofobie, pareza nervilor cranieni, si deficite neurologice localizate, precum hemipareza si hemiplegie.

Encefalita West Nile. Aceasta infectie cerebrala este cauzata de virului West Nile. Majoritatea pacientilor prezinta semne si simptome usoare, precum febra, cefalee, eruptii si inflamarea ganglionilor limfatici. O infectie mai severa este marcata de febra inalta, intepenirea gatului, cefalee, stupor, dezorientare, coma, tremor si paralizie.

Febra Q. Semnele si simptomele febrei Q includ cefalee severa, febra, frisoane, stare de rau, durere in piept, greata, varsaturi si diaree. Febra poate dura pana la 2 saptamani, iar in cazurile grave pacientul poate dezvolta hepatita sau pneumonie.

Glaucom cu unghi inchis acut. Acest tip de glaucom reprezinta o urgenta oftalmologica ce poate cauza o cefalee foarte puternica, precum si o durere oculara acuta, vedere incetosata, greata si varsaturi. De asemenea, pot fi observate injectare conjunctivala, cornee incetosata si pupile fixe, moderat dilatate.

Gripa. O cefalee severa, in regiunea frontala sau generalizata, debuteaza spontan odata cu gripa. Semnele si simptomele asociate se pot mentine 3-5 zile si includ durere retroorbitala, slabiciune, mialgie difuza, febra, frisoane, tuse, rinoree si, ocazional, raguseala.

Hematom subdural. Asociate de obicei cu traumatismul cranian, hematoamele subdurale, acut si cronic, pot cauza cefalee si alterarea nivelului de constienta. Hematomul subdural acut provoaca in plus somnolenta, confuzie si agitatie, care pot progresa spre coma. Un hematom subdural cronic cauzeaza o cefalee surda si pulsatila care fluctueaza ca severitate si este localizata in vecinatatea hematomului. La cateva saptamani sau luni de la traumatismul initial, pacientul poate prezenta modificari de personalitate, confuzie, convulsii, si alterarea progresiva a nivelului de constienta. Semnele tardive includ dilatare unilaterala a pupilei, reactie pupilara lenta la lumina si ptoza.

Hemoragie epidurala. Hemoragia epidurala este de obicei precedata de un traumatism cranian si de o pierdere brusca si scurta a constientei. Ea cauzeaza o cefalee severa ce este insotita de greata si varsaturi, distensia vezicii urinare, confuzie si o alterare rapida a starii de constienta. Alte semne si simptome includ convuslii unilaterale, hemipareza, hemiplegie, febra crescuta, scaderea ratei pulsului, cresterea presiunii pulsului, cresterea tensiunii arteriale, reflex Babinski pozitiv si postura decerebrata.
Daca pacientul intra in coma, respiratia devine profunda si ulterior inceteaza. Pe aceeasi parte cu hemoragia poate aparea o dilatatie pupilara.

Hemoragie intracerebrala. La unii pacienti, hemoragia intracerebrala produce o cefalee severa generalizata. Alte semne si simptome variaza in functie de dimensiunea si localizarea hemoragiei. O hemoragie importanta poate produce o alterare rapida si constanta a starii de constienta ce poate duce la coma. Alte manifestari intalnite sunt hemiplegie, hemipareza, raspuns pupilar anormal, afazie, ameteala, greata, varsaturi, respiratii neregulate, reflex Babinski pozitiv si tensiune arteriala crescuta.

Hemoragie subarahnoidiana. Hemoragia subarahnoidiana produce de obicei o cefalee brusca si violenta insotita de rigiditate nucala, greata si varsaturi, convulsii, ameteala, dilatare pupilara ipsilaterala si alterarea starii de constienta care poate evolua rapid spre coma. Pacientul poate prezenta semne Kering si Brudzinski pozitive, fotofobie, vedere neclara si, posibil, febra.

Hipertensiune. Hipertensiunea poate cauza o cefalee occipitala la trezire care scade in intensitate pe parcursul zilei. Insa, daca tensiunea arteriala diastolica a pacientului depaseste valoarea de 120 mm Hg, cefaleea ramane constanta. Alte semne si simptome ale hipertensiunii sunt galopul atrial, nelinistea, confuziea, greata si varsaturi, vederea incetosata, convulsiile si alterarea nivelului de constienta.

Infectia cu virusul Ebola. De regula apare o cefalee brusca in a cincia zi a acestei boli fatale. In plus, pacientul prezinta un istoric de stare de rau, mialgie, febra ridicata, diaree, durere abdominala, deshidratare si letargie. O iritatie maculopapulara se dezvolta intre ziua a 5-a si a 7-a de boala. Alte manifestari posibile includ durere in piept, tuse uscata, faringita pronuntata, hematemeza, melena, hemoragii nazale, gingivale si vaginale. Decesul survine de obicei in a 2-a saptamana de boala, si este precedat de pierderi masive de sange si soc.

Listerioza. Daca aceasta infectie se raspandeste la sistemul nervos, poate cauza meningita, a carei semne si simptome includ cefalee, rigiditate nucala, febra si alterarea nivelului de constienta. Semnele si simptomele timpurii ale listeriozei cuprind febra, mialgie, durere abdominala, greata, varsaturi si diaree.

Medicamente. O gama variata de medicamente pot cauza cefalee. De exemplu, la multi pacienti indometacina produce cefalee dimineata. Vasodilatatoarele sau medicamentele cu efect vasodilatant, precum nitratii, cauzeaza adesea cefalee pulsatila. Cefaleea poate de asemenea aparea in cazul eliminarii din organism a medicamentelor vasopresoare, precum cofeina, ergotamina si simpatomimetice.

Meningita. Meningita este marcata de instalarea brusca a unei dureri de cap severe, constanta si generalizata, care se inrautateste in timpul miscarii. Febra si frisoanele sunt alte semne timpurii. Odata cu evolutia meningitei, aceasta poate cauza rigiditate nucala, semne Kernig si Brudzinski pozitive, hiperreflexie, alterarea nivelului de constienta, convulsii, pareze oculare, slabiciune faciala, afectarea auzului, varsaturi si, posibil, opistotonus si edem papilar.

Sindrom de postcontuzie. O cefalee localizata sau generalizata se poate dezvolta in decurs de 1-30 zile de la un traumism cranian si se poate mentine 2-3 saptamani. Acest simptom caracteristic poate fi descris ca o durere intepatoare, pulsatila, trepidanta sau chinuitoare. Pacientul poate prezenta de asemenea ameteala, vedere neclara, oboseala, insomnie, tulburari de concentrare si intoleranta la zgomot si alcool.

Sindromul pulmonar cu hantavirus. Manifestarile frecvente ale acestei afectiuni includ semne de gripa si simptome, precum cefalee, mialgie, febra, greata, varsaturi si tuse urmata de detresa respiratorie. Ulterior apar febra, hipoxie si, la unii pacienti, o hipotensiune severa. Alte semne si simptome sunt cresterea ratei respiratorii (28 respiratii/minut sau mai mult) si cresterea ratei cardiace (120 batai/minut sau mai mult).

Sindrom respirator acut sever. Sindromul respirator acut sever este o boala infectioasa acuta de cauza necunoscuta. Dupa o perioada de incubatie de 2-7 zile, boala debuteaza de regula cu febra. Alte simptome includ cefalee, stare de rau, tuse neproductiva si dispnee. Sindromul respirator acut sever poate produce simptome usoare sau poate evolua spre pneumonie si, in unele cazuri, chiar spre insuficienta respiratorie si deces.

Sinuzita (acuta). Sinuzita acuta este marcata de obicei de o durere periorbitala surda care se agraveaza odata cu aplecatul sau atingerea fetei si este diminuata prin drenaj sinusal. Febra, sensibilitatea sinusala, edemul nazal, durerea in gat, starea de rau, tusea si scurgerile nazale sunt simptome ce pot insoti cefaleea.

Teste de diagnostic. O punctie lombara sau o mielograma pot produce durere pulsatila in regiunea frontala care se agraveaza odata cu statul in picioare.

Tularemia. Semnele si simptomele ce apar in urma inhalarii bacteriei Francisella tularensis includ instalarea brusca a cefaleei, febra, frisoane, mialgie generalizata, tuse neproductiva, dispnee, durere in piept si empiem.

Tumoare cerebrala. Initial, tumoarea cauzeaza o cefalee localizata in apropierea tumorii. Pe masura ce tumoarea creste in dimensiuni, cefaleea devine generalizata. Durerea este de obicei intermitenta, profunda si surda, si este cel mai intensa dimineata. Este agravata de tuse, stat ghebos, manevra Valsalva, si de modificari ale pozitiei capului. Cefaleea este diminuata prin statul jos si odihna. Alte semne si simptome ale tumorii cerebrale includ modificari de personalitate, alterarea starii de constienta, disfunctii senzoriale si motorii, si ulterior semne ale presiunii intracraniene crescute (precum varsaturi, tensiune arteriala sistolica crescuta si marirea presiunii pulsului).

Variola. Semnele si simptomele initiale ale variolei includ cefalee severa, durere de spate, durere abdominala, febra crescuta, stare de rau, eruptie maculopapulara la nivelul mucoasei orale, faringelui, fetei si antebratului iar apoi la nivelul trunchiului si membrelor inferioare. Eruptia poate deveni veziculara, iar mai tarziu pustuloasa. Dupa 8-9 zile, pustulele formeaza o crusta care mai tarziu se desprinde si cade, lasand in urma sa o cicatrice denivelata.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!