Atetoza

Atetoza este un semn extrapiramidal caracterizat prin miscari involuntare lente, continue si neregulate. In general, aceste miscari implica fata, gatul si extremitatile (antebratul, incheietura, mana).

Atetoza debuteaza de obicei in copilarie, fiind cauzata de hipoxie la nastere, kernicter sau o boala genetica. La adulti, atetoza este generata de leziuni vasculare sau neoplazice, boli degenerative, toxicitate medicamentoasa sau hipoxie.

Atetoza este o tulburare ce se mentine de regula pe tot parcursul vietii si este uneori greu de diferentiat de coree (de unde si termenul de coreoatetoza). Insa, de obice, miscarile de atetoza sunt mai lente decat cele din coree.

Cauze

Tumoare cerebrala. O tumoare cerebrala ce afecteaza ganglionii bazali provoaca coreoatetoza contralaterala si distonie. Semnele asociate variaza in functie de tipul tumorii si de gradul de invazie a tesuturilor.

Calcifierea ganglionilor bazali. Aceasta tulburare poate fi unilaterala sau bilaterala si este caracterizata prin coreoatetoza si rigiditate. Debuteaza de regula in adolescenta sau la adultul tanar.

Infarct cerebral. In cazul infarctului cerebral atetoza contralaterala este insotita de alterarea nivelului de constienta. Pacientul poate prezenta de asemenea paralizie contralaterala a fetei si membrelor.

Encefalopatia hepatica. Coreoatetoza episodica sau persistenta apare in stadiul cronic al encefalopatiei hepatice si este insotita de ataxie cerebrala, mioclonia fetei si a membrelor, asterixis, dizartrie si dementa.

Boala Huntington. Boala Huntington este o afectiune degenerativa ereditara in care atetoza si coreea se dezvolta progresiv la adultii de varsta mijlocie. Tabloul clinic mai cuprinde distonie, dizartrie, apraxie faciala, rigiditate, depresie si deteriorare mentala progresiva ce evolueaza spre dementa.

Boala Wilson. Boala Wilson este o afectiune metabolica ereditara in care coreoatetoza afecteaza initial degetele si mainile, iar apoi se extinde la brate, cap, trunchi si picioare. Printre semnele si simptomele intalnite se mai numara inelele Kayser-Fleischer (cercuri de culoare ruginie in jurul corneelor), tremuraturi ale bratelor si mainilor, rigiditate musculara si faciala, dizartrie, disfagie, hipersalivatie, si dementa progresiva.

Medicamente. Nivelele toxice de levodopa si fenitoina pot cauza miscari atetozice sau coreoatetozice.
Fenotiazinele si alte medicamente antipsihotice provoaca mai mult sau mai putin frecvent instalarea atetozei.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!