Ataxia

Ataxia este un semn neurologic caracterizat prin incoordonarea si neregularitatea miscarilor voluntare. Poate fi cerebeloasa sau senzoriala.

Ataxia cerebeloasa este cauzata de afectari ale cerebelului sau cailor sale de transmitere. Ataxia senzoriala este provocata de afectarea simtului proprioceptiv datorata unei intreruperi a fibrelor nervoase aferente din nervii periferici, radacinile nervoase, cordoanele posterioare ale maduvei spinarii sau, ocazional, de o leziune a ambilor lobi parietali.

Ataxia prezinta forme acute si cronice. Ataxia acuta poate rezulta in urma unui atac vasculocerebral, hemoragii sau tumori de mari dimensiuni in fosa posterioara. Ataxia acuta poate fi provocata si de intoxicatia medicamentoasa. Ataxia cronica poate fi progresiva si poate fi continuarea formei acute. De asemenea, poate aparea in afectiuni neurologice degenerative cronice si afectiuni metabolice.

Cauze

Abces cerebelos. Abcesul cerebelos provoaca de regula ataxia membrelor de aceeasi parte cu leziunea. Simptomul initial il reprezina durerea de cap localizata in spatele urechilor sau in regiunea occipitala, urmata de pareza oculomotorie, febra, varsaturi, alterarea nivelului de constienta si coma.

Hemoragie cerebeloasa. Hemoragia cerebeloasa este o tulburare grava in care ataxia este de obicei acuta, dar tranzitorie. Ataxia unilaterala sau bilaterala afecteaza trunchiul sau membrele. Pacientul prezinta initial varsaturi repetate, durere de cap in zona occipitala, vertij, pareza oculomotorie, disfagie si dizartrie. Semne mai tarzii, precum scaderea nivelului de constienta si coma, semnaleaza hernierea iminenta.

Traumatism cranian. Traumatismul cranian provoaca rar ataxie, insa atunci cand e prezenta, aceasta este de regula unilaterala. Ataxia bilaterala sugereaza o hemoragie traumatica. Printre semnele si simptomele asociate se numara varsaturi, cefalee, scaderea nivelului de constienta, iritabilitate si defecte neurologice focale. Daca sunt afectate si emisferele cerebrale pot aparea si convulsii localizate sau generalizate.

Boala Creutzfeldt-Jakob. Boala Creutzfeldt-Jakob este o dementa rapid progresiva asociata cu semne si simptome neurologice, precum mioclonii, ataxie, afazie, tulburari de vedere si paralizii. Afecteaza in general persoanele adulte cu varste cuprinse intre 40 si 65 ani.

Neuropatia diabetica. Leziunile nervilor periferici datorate diabetului zaharat pot cauza ataxie senzoriala, durere severa, slabiciune usoara a membrelor inferioare, modificari ale tegumentului si disfunctie intestinala si a vezicii urinare.

Difteria. In decurs de 4-8 saptamani de la debutul simptomelor, o neuropatie grava poate produce ataxie senzoriala. Difteria poate fi insotita de febra, parestezie si paralizia membrelor si posibil a muschilor respiratori.

Encefalomielita. Encefalomielita reprezinta o complicatie a vaccinului impotriva pojarului, varicelei, variolei, rubeolei sau rabiei, care poate afecta materia alba a creierului si maduvei. Rar, encefalomielita este asociata cu ataxie cerebeloasa. Alte semne si simptome includ cefalee, febra, varsaturi, alterarea nivelului de constienta, convulsii, paralizie, pareza oculomotorie si modificari pupilare.

Ataxia Fiedreich. Ataxia Friedreich este o boala familiala progresiva ce afecteaza maduva spinarii si cerebelul. Ea cauzeaza mers ataxic si alte semne si simptome, precum cifoscolioza, pareza nervilor cranieni, si deficite motorii si senzoriale. Poate aparea si un reflex Babinski pozitiv.

Sindromul Guillain-Barre. Sindromul debuteaza de obicei cu o infectie virala usoara urmata de implicarea nervilor periferici si, rar, ataxie senzoriala. De asemenea, poate cauza paralizie ascendenta si neliniste respiratorie.

Degenerescenta hepatocerebrala. Unii dintre pacientii care supravietuiesc comei hepatice raman cu defecte neurologice reziduale, incluzand si o ataxie cerebeloasa secundara cu un mers instabil. Ataxia poate fi insotita de alterarea nivelului de constienta, dizartrie, tremuraturi ritmice ale bratelor, si coreoatetoza la nivelul fetei, gatului si umerilor.

Hipertermia. Ataxia cerebeloasa apare daca pacientul supravietuieste comei si convulsiilor caracteristice unei faze acute de hipertermie. Alte manifestari includ paralizie spastica, dementa si confuzii.

Cancer metastatic. Cancerul care metastazeaza la cerebel poate cauza mers ataxic alaturi de cefalee, ameteala, nistagmus, scaderea nivelului de constienta, greata si varsaturi.

Scleroza multipla. Nistagmusul si ataxia cerebeloasa se intalnesc frecvent in sceloza multipla, insa nu sunt intotdeauna insotite de slabiciunea si spasticitatea membrelor. Pacientul poate prezenta de asemenea si ataxie senzoriala datorita implicarii maduvei spinarii. In perioadele de remisie, ataxia se poate reduce sau disparea cu totul. In cursul exacerbarilor ataxia poate reaparea, se poate inrautati sau chiar devine permanenta. Scleroza multipla provoaca si nevrita optica, atrofie optica, slabiciune si amorteala, diplopie, ameteala si disfunctia vezicii urinare.

Atrofia olivo-ponto-cerebeloasa. Atrofia olivo-ponto-cerebeloasa produce mers ataxic, asociat cu miscari coreiforme, disfagie si pierderea tonusului sfincterelor.

Poliarterita nodoasa. Poliarterita acuta sau subacuta poate cauza ataxie senzoriala, durere abdominala si la nivelul membrelor, hematurie, febra si hipertensiune arteriala.

Porfiria. Porfiria afecteaza nervii motori (mai frecvent) si senzitivi, putand provoaca ataxie. De asemenea, cauzeaza durere abdominala, tulburari mentale, varsaturi, cefalee, defecte neurologice focale, alterarea nivelului de constienta, convulsii generalizate si leziuni cutanate.

Tumoare a fosei posterioare. Ataxia este un semn timpuriu al acestei afectari si se poate inrautati pe masura ce tumoarea creste in dimensiuni. Ea este insotita de varsturi, cefalee, papiledem, vertij, pareza oculomotorie, alterarea nivelului de constienta, si deficit motor senzorial pe aceeasi parte cu tumoarea.

Ataxia spinocerebeloasa. In ataxia spinocerebeloasa, pacientul poate prezenta initial fatigabilitate, urmata de aparitia mersului ataxic. Ulterior, se dezvolta ataxia la nivelul membrelor, dizartria, tremor, nistagmus, crampe, parestezie si deficite senzoriale.

Atacul vasculocerebral. Ataxia poate aparea la debutul atacului si se poate mentine ca o afectare reziduala. Inrautatirea ataxiei in cursul fazei acute poate indica extinderea atacului sau inflamatie severa. Ataxia poate fi insotita de slabiciune motorie unilaterala sau bilaterala, alterarea nivelului de constienta, tulburari senzoriale, vertij, greata, varsaturi, disfagie si parestezie oculomotorie.

Siringomielia. Siringomielia este o boala degenerativa cronica ce poate cauza un mers combinat spastic-ataxic. Este asociata cu pierderea senzatiei dureroase si de temperatura (cu pastrarea simtului tactil), modificari cutanate, amiotrofie si scolioza toracica.

Encefalopatia Wernicke. Rezultatul unui deficit de tiamina, encefalopatia Wenicke, produce mers ataxic. Cand ataxia este severa, pacientul nu mai poate merge sau sta in picioare. Ataxia se reduce odata cu tratamentul cu tiamina. Semnele si simptomele asociate includ nistagmus, diplopie, pareze oculare, confuzie, tahicardie, dispnee de efort si hipotensiune ortostatica.

Medicamente. Nivelele toxice de anticonvulsivante, in special fenitoina, pot cauza mers ataxic. Nivelele toxice de anticolinergice si antideprimante triciclice pot de asemenea provoca ataxie. Aminoglutetimida cauzeaza ataxie la aproximativ 10% dintre pacienti; insa, acest efect dispare de obicei la 4-6 saptamani de la oprirea administrarii tratamentului.

Intoxicatii. Intoxicatia cronica cu arsenic poate cauza ataxie senzoriala alaturi de cefalee, convulsii, alterarea starii de constienta, deficite motorii si dureri musculare. Intoxicatia cronica cu mercur provoaca mers ataxic si ataxie la nivelul membrelor.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!