Ameteala

Simptom frecvent intalnit, ameteala reprezinta senzatia de dezechilibru, uneori asociata cu slabiciune, confuzie si vedere dubla sau neclara. Episoadele de ameteala sunt de regula de scurta durata; pot fi usoare sau severe cu un debut brusc sau treptat. Ameteala poate fi agravada de ridicatul rapid in picioare si diminuata prin odihna si intindere in pat.

Ameteala este de regula cauzata de afectarea circulatiei sanguine si aport de oxigen inadecvat la nivelul creierului si maduvei spinarii. Reprezinta un simptom important in anumite afectiuni precum hipertensiune si insuficienta arteriala, si poate de asemenea aparea in stari anxioase, tulburari respiratorii si cardiovasculare, si in sindromul postcontuzional.

Ameteala este frecvent confundata cu vertijul - senzatie de falsa miscare. Insa, spre deosebire de ameteala, vertijul este adesea insotit de greata, varsaturi, nistagmus, si tinitus sau pierderea auzului.

Ameteala si vertijul pot aparea si impreuna (ex. sindromul postcontuzional).

Cauze

Anemia. Anemia cauzeaza de obice ameteala agravata de modificarile posturale sau efort fizic. Alte semne si simptome includ paloare, dispnee, fatigabilitate, tahicardie, puls neregulat.

Aritmiile cardiace. In aritmii ameteala dureaza cateva secunde sau mai mult si poate precede lesinul. Pacientul prezinta palpitatii, puls neregulat sau rapid si, posibil, hipotensiune. De asemenea, poate avea vedere neclara, slabiciune, parestezie si confuzie.

Sinus carotidian hipersensibil. Aceasta tulburare este caracterizata de episoade scurte de ameteala care se termina de regula cu lesin. Aceste episoade sunt provocate de stimularea uneia sau ambelor artere carotide prin senzatii sau actiuni aparent minore, precum purtarea unui colier stramt sau miscarea capului. Tabloul clinic mai cuprinde transpiratii, greata si paloare.

Emfizemul. Ameteala poate urma efortului fizic sau tusei cronice productive, caracteristice acestei tulburari. Manifestarile clinice mai pot include dispnee, anorexie, scadere in greutate, stare de rau, utilizarea muschilor accesorii, tahipnee, cianoza periferica si diminuarea sunetelor respiratorii.

Tulburarea de anxietate generalizata. Aceasta boala produce anxietate persistenta (pentru cel putin o luna), insomnie, dificultate in concentrare, iritabilitate si, posibil, ameteala continua ce se poate intensifica pe masura ce anxietatea se inrautateste. Pacientul poate prezenta semne de hiperactivitate autonoma, precum diaforeza, palpitatii, maini reci, gura uscata, parestezie, indigestie, urinare frecventa, diaree, paloare, senzatie de nod in gat, si cresterea ratei pulsului si ratei respiratorii.

Hipertensiune. La pacientii cu hipertensiune, ameteala poate preceda lesinul, dar poate de asemenea fi diminuata prin odihna. Alte semne si simptome intalnite sunt cefaleea si vederea incetosata. Modificarile retinei includ hemoragie, scleroza vaselor de la nivelul retinei, exudat si edem papilar.

Sindromul de hiperventilatie. Episoadele de hiperventilatie cauzeaza ameteala ce dureaza de regula cateva minute. Insa, daca aceste episoade apar frecvent, ameteala poate persista si intre ele. Alte efecte includ diaforeza, paloare, dispnee, palpitatii, tremor, fatigabilitate si parestezie periferica si circumorala.

Hipoglicemia. Ameteala este o tulburare a sistemului nervos central care poate rezulta in urma hipoglicemiei cauzate de diverse cure alimentare. In general este insotita de cefalee, vedere incetosata, neliniste si modificari ale starii mentale.

Hipovolemia. Ameteala poate fi asociata cu alte semne ale deficitului de fluide, precum uscarea membranelor, scaderea tensiunii arteriale si cresterea ratei cardiace.

Hipotensiunea ortostatica. Aceata tulburare produce o ameteala care se poate termina cu lesin sau care dispare dupa odihna. Tabloul clinic mai poate cuprinde slabirea vederii, paloare, diaforeza, hipotensiune, tahicardie si posibil, semne de deshidratare.

Tulburarea de panica. Ameteala poate insoti atacuri acute de panica la pacientii cu aceasta tulburare. Alte manifestari sunt anxietate, dispnee, palpitatii, durere in piept, senzatie de sufocare, vertij, parestezie, diaforeza, tremor. Pacientul poate avea senzatiea ca moare sau isi pierde mintile.

Sindromul postcontuzional. Acest sindrom apare dupa 1-3 saptamani dupa o contuzie craniana si este caracterizat de ameteala, cefalee, labilitate emotionala, intoleranta alcoolica, fatigabilitate, anxietate, si posibil, vertij. Ameteala si alte simptome sunt intensificate de stresul fizic sau psihic. Sindromul poate persista mai multi ani, insa simptomele se raresc cu timpul.

Febra Rift Valley. Semnele si simptomele tipice acestei afectiuni sunt ameteala, febra, mialgia, slabiciunea si durerea de spate. Un numar mic de pacienti poate dezvolta encefalita sau poate evolua spre febra hemoragica ce poate duce la soc si hemoragie. Inflamatia retiniana poate provoca uneori pierderea permanenta a vederii.

Atacul ischemic tranzitor. Cu o durata de la cateva secunde pana la 24 ore, un atac ischemic tranzitor semnaleaza frecvent un atac cerebral iminent si poate fi declansat prin intoarcerea capului intr-o parte. Pe langa ameteala de severitate variata, atacul ischemic tranzitor este caracterizat prin diplopie unilaterala sau bilaterala, slabirea vederii sau orbire, ptoza, tinitus, pierderea auzului, pareza si amorteaza. Alte manifestari pot include dizartrie, disfagie, varsaturi, sughituri, confuzie, paloare.

Medicamente. Medicamentele anxiolitice, deprimante ale SNC, opioide, decongestionante, antihistaminice, antihipertensive si vasodilatatoare provoaca frecvent ameteala.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!