Absenta sau slabirea pulsului

Absenta sau slabirea pulsului poate fi generalizata sau poate afecta o singura extremitate.

Cand este generalizat, acest semn este un important indicator al unor stari grave, precum soc sau aritmie. Absenta sau slabirea localizata a pulsului care in mod normal este prezent si puternic, poate indica o obstructie arteriala acuta, ce uneori necesita interventie chirurgicala de urgenta.

Trebuie tinut cont ca presiunea exercitata prin palpare poate diminua sau chiar bloca pulsul la nivelul vaselor superficiale, precum artera tibiala posterioara sau artera pedioasa. Deci, slabirea sau absenta bilaterala a pulsului la acest nivel nu indica in mod absolut prezenta unei afectiuni de fond.

Cauze

Anevrism disecant al aortei. Cand un anevrism disecant afecteaza circulatia pana la trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga, artera subclavie, sau artera femurala, el determina pulsuri arteriale slabe sau absente distal de zona afectata. Pulsurile absente sau slabe apar la 50% din pacientii cu anevrism disecant proximal si implica de regula vasele brahiocefalice. Deficitul de puls este mult mai rar intalnit la persoanele cu anevrism disecant distal si tinde sa afecteze arterele subclavie stanga si femurala. O durere sfasietoare se dezvolta spontan la nivelul pieptului si gatului, si poate iradia la abdomen si spate. Alte manifestari clinice includ sincopa, pierderea constientei, slabiciunea sau paralizia tranzitorie a membrelor, murmurul diastolic specific insuficientei aortice, hipotensiune sistemica.

Sindromul de crosa aortica(arterita Takayasu). Sindromul de crosa aortica produce pulsuri carotidiene slabe sau aproape absente, si pulsurii radiale inegale sau absente. Aceste semne sunt de regula precedate de stare de rau, transpiratii nocturne, greata, paloare, anorexie, scadere in greutate, artralgie si fenomen Raynaud. Alte constatari includ durere la nivelul pieptului, umerilor si gatului, parestezie, claudicatie intermitenta, tulburari de vedere, ameteala, si sincopa.

Obstructia acuta a bifurcatiei aortei. Aceasta tulburare rara produce brusc absenta pulsurilor de la nivelul membrelor inferioare. Pacientul prezinta durere moderata spre severa la nivelul membrelor inferioare si, mai rar, la nivelul abdomenului zonei lombosacrale sau perineului.

Stenoza aortica. In stenoza aoritca pulsul carotidian este constant, dar slab. Tabloul clinic este dominat de dispnee (in special de efort sau nocturna paroxistica), durere in piept, si sincopa.

Aritmii. Aritmiile cardiace pot produce slabirea generalizata a pulsului, insotita de un tegument umed si rece. Alte semne reflecta severitatea aritmiei si pot cuprinde hipotensiune, durere in piept, dispnee, ameteala si scaderea nivelului de constienta.

Ocluzia arteriala. In ocluzia acuta, pulsul arterial distal de obstructie este slab si apoi devine absent. Membrul afectat este rece, pal si cianotic, cu timp de reumplere capilara crescut, iar pacientul se plange de dureri moderate spre severe si parestezie. O linie de demarcatie coloristica si de temperatura apare la nivelul obstructiei. De asemenea, se pot dezvolta variate grade de paralizie a membrelor, alaturi de claudicatie intermitenta intensa.
In ocluzia cronica, care apare in afectiuni precum arteroscleroza si boala Buerger, pulsurile membrului afectat slabesc treptat.

Tamponada cardiaca. Afectiunea determina un puls rapid si slab, alaturi de manifestari clasice, precum distensia venei jugulare, hipotensiune, si zgomote cardiace infundate. Pacientul poate parea anxios, nelinistit si cianotic, si poate prezenta durere in piept, tegument umed si rece, dispnee si tahipnee.

Boala vasculara periferica. Boala vasculara periferica provoaca slabirea si pierderea pulsurilor periferice. Pacientul se plange de o durere puternica localizata distal de zona afectata. Durerea se inrautateste la efort si se reduce in timpul odihnei. Pielea este rece.

Embolism pulmonar. Embolismul pulmonar cauzeaza slabirea generalizata si cresterea ratei pulsului. De asemenea, poate provoca durere in piept, tahicardie, dispnee, sincopa, diaforeza, si cianoza. Tabloul clinic mai poate include tahipnee, dispnee, slabirea sunetelor respiratorii, frictiune pleurala, si o tuse posibil cu sputa hemoragica.

Soc. In socul anafilactic pulsul devine rapid si slab, si apoi absent in decurs de cateva secunde sau minute de la expunerea la alergen. Acest semn este precedat de hipotensiune, anxietate, neliniste, mancarime intensa, cefalee pulsatila si, posibil, urticarie.
In socul cardiogenic pulsurile periferice sunt absente iar cele centrale sunt slabe (in functie de gradul colapsului vascular). Alte semne si simptome pot include piele umeda, pala si rece, tahicardie, respiratii rapide si superficiale, oligurie, neliniste, confuzie.
In socul hipovolemic toate pulsurile din extremitati devin slabe si apoi absente, in functie de severitatea hipovolemiei. Pe masura ce socul evolueaza, pulsurile remanente devin ascutite si mai rapide.
In socul septic toate pulsurile din extremitati devin initial mai slabe. In functie de gradul colapsului vascular, pulsurile pot disparea. Socul mai provoaca frisoane, febra spontana si, posibil, greata, varsaturi si diaree. De obicei, pacientul prezinta tahipnee, tahicardie si un tegument uscat, cald si rosietic. Pe masura ce socul evolueaza, pacientul dezvolta hipotensiune, sete, anxietate, neliniste si confuzie. Ulterior, pielea devine umeda, rece si cianotica. Pacientul va prezenta hipotensiune severa, oligurie sau anurie, insuficienta respiratorie si coma.

Sindromul de apertura toracica. Pacientii cu sindrom de apertura toracica dezvolta slabirea sau pierderea gradata sau brusca a pulsurilor din brate, in functie de cat de repede are loc comprimarea vaselor de la nivelul gatului. Aceste modificari ale pulsului apar de regula dupa ce pacientul lucreaza cu mainile deasupra umerilor, ridica greutati sau efectueaza abductia bratului. Parestezia si durerea apar de-a lungul distributiei ulnare a mainii si dispar imediat ce pacientul aduce bratul intr-o pozitie neutra. Bolnavul poate prezenta de asemenea o tensiune arteriala asimetrica si piele rece si pala.

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!