• Medicina alternativa
• Remedii naturiste
• Plante medicinale
• Legume si fructe

• Continutul nutritiv si caloric al legumelor
• Metabolismul energetic
• Vitamina B9 (acidul folic)
• Ce i se potriveste unui mic dejun ideal?
• Cafeaua - "Nectarul zeilor"
• Fitoterapia in hipotonia sanilor ("sani lasati")
• Floarea pasiunii (Passiflora incarnata)
• Homeopatia
• Hipertensiunea arteriala - remedii naturiste
• Macul de gradina (Papaver somniferum)

Gastritele hiperacide. Ulcerul gastric si duodenal

Aceste afectiuni ale aparatului digestiv sunt datorate hipersecretiei si hiperaciditatii sucului gastric, iar cauzele sunt multiple: alimentatia neregulata si nerationala, abuzul dc alcool, de tutun, de condimente, de ceai sau de cafea. Dar, in buna masura, aceste tulburari apar si datorita starii de agitate, surmenajului fizic si psihic, stresului.

In gastrita acuta se recomanda ca prim ajutor fitoterapeutic aplicarea de comprese calde cu infuzie de Musetel pe regiunea epigastrica si instituirea unui regim hidric pentru 1-2 zile, timp in care se vor bea numai infuzii de plante (Musetel, Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa doua zile i se permit bolnavului supe de zarzavat, paine prajita, produse lactate. Urmeaza apoi un regim indelungat cu carne slaba de pasare sau de vitel (rasol), etc.

Gastrita cronica hiperacida, respectiv hiperclorhidrica, constituie stadiul premergator al bolii ulceroase, iar aceasta din urma, factor favorizant in aparitia unor suferinte colecistice sau apendiculare.

In boala ulceroasa (ca si in alte suferinte digestive), principalul factor terapeutic il constituie regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos avand un rol secundar. Asocierea acestor doua forme de tratament este insa obligatorie pentru binele bolnavului.

Fitoterapia recomanda, ca adjuvante, specii de plante cu substante active care contribuie la neutralizarea aciditatii, cu actiune antiinflamatorie, calmanta si cicatrizanta.

Infuziile si decocturile de plante se beau neindulcite sau numai usor indulcite, de preferinta intre mesele principale.

In faza acuta a gastritelor hiperacide se recomanda preparate din urmatoarele plante:

Flori de Salcam

Infuzia preparata din florile de Salcam, datorita dozelor reduse, nu prezinta fenomene adverse si nici pericolul de intoxicaii. Ea calmeaza senzatia de "arsuri la stomac" (asa-numitul "pirozis"). Poate fi folosita in cura de lunga durata, chiar si ca ceai alimentar.

Frunzele de Zmeur contribuie la diminuarea aciditatii gastrice. Infuzia se prepara dintr-o lingura frunze (se pot folosi si ramurele tinere) la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi, intre mese.

Florile de Galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta, fiind utile in ulcerele gastrice sau duodenale. Infuzia se prepara din 2 lingurite inflorescente la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi; prima pe stomacul gol, iar cea de-a doua, intre mese.

Rizomii de Obligeana. Din ei se obtine un foarte bun pansament gastric care favorizeaza epitelizarea ulceratiilor gastrointestinale.

Sunatoarea, cunoscuta si sub numele de Pojarnita.

Se utilizeaza partile superioare ale plantei. Principalele actiuni si utilizari recomandate sunt urmatoarele: antidepresiv si sedativ, antiinflamator si antibacterian, antiseptic astringent si cicatrizant. Actioneaza pozitiv in procesele inflamatorii hepatice cronice, in colite si in dischinezia cailor biliare.

Pentru uzul extern este recomandata, datorita efectelor cicatrizante, pentru plagile greu vindecabile sau purulente si in arsuri.

Dozele uzuale pentru tratamentul intern sunt: 1-2 lingurite planta la o cana de apa sub forma de infuzie, maximum 2 cani pe zi, in timpul mesei sau imediat dupa masa; extract lichid 1:1 din planta proaspata, din care se ia 1/4-1/2 lingurita de 3 ori pe zi. Pentru a obtine efecte optime in uzul intern, tratamentul trebuie urmat cel putin patru saptamani.

Efecte secundare: tulburari gastro-intestinale, reactii alergice, ameteala, senzatii de oboseala si insomnie. In cazul in care se observa aceste efecte secundare, complet reversibile de altfel, se va intrerupe tratamentul. Vor inceta tratamentul si persoanele la care, folosind ulei sau unguente pe baza de Sunatoare in uzul extern, apar reactii de fotosensibilitate. In plus, pentru o scurta perioada de timp, acestora le este contraindicata expunerea la soare.

Alte contraindicatii: in starile depresive severe (psihotice, tendinta la sinucidere sau sindromul depresiv melancolic).

Interactiuni cu alte produse: preparatele pe baza de Sunatoare nu se vor combina cu alte produse antidepresive.

Se va evita utilizarea Sunatoarei in perioada de sarcina si de alaptare.

Modul de preparare si administrare

Uleiul de Sunatoarese poate prepara prin doua procedee:

• In primul, se foloseste planta proaspata (200 g) care se pune intr-o sticla ce contine 400 ml ulei de Floarea-soarelui. Se tine la macerat timp de sase saptamani, la racoare si intuneric. Se expune apoi sticla cu planta macerata doua saptamani la soare, dupa care se filtreaza prin tifon.
• Cel de-al doilea procedeu, utilizeaza 20 g planta uscata, care se umecteaza cu 30 ml alcool de 70 grade, intr-un vas inchis, timp de 12 ore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se tine pe baia de apa timp de 3 ore, agitand vasul din cand in cand. Se lasa in repaus 2-3 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pastreaza la racoare si la intuneric.

Indiferent de procedeul prin care a fost preparat, din uleiul de Sunatoare se administreaza cate o lingurita, intre mesele principale.

Sunatoarea se poate prepara si prin extractie apoasa:

• Infuzie din 1-2 lingurite planta uscata (sau 1-2 linguri planta verde) la o cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi, jumatate din cantitate inainte de mese, jumatate dupa mesele principale. Se recomanda si la copii, dar la ei doza se reduce la jumatate. Tratamentul este indicat atat in ulcerul gastric sau duodenal, cat si in gastritele cu evolutie indelungata (1-3 luni) ale copiilor.

Dar pentru ameliorarea gastritelor hiperacide, a ulcerului gastric si duodenal, fitoterapia dispune si de alte plante cu actiuni benefice, uneori chiar miraculoase.

Dintre acestea se recomanda:

Radacina de Lemn dulce

Produsele pe baza de Lemn dulce nu se recomanda in hipertensiunea arteriala si in alte afectiuni cardiace, iar in timpul sarcinii se vor utiliza cat mai rar si pe o durata limitata.

In administrarea interna, in ulcere gastrice sau duodenale se folosesc:

• macerat la rece (timp de 8 ore) preparat din 1/2 lingurita radacina la o cana cu apa; se bea in cursul unei zile
• infuzie, obtinuta dintr-o lingura amestec (parti egale din radacina de Lemn dulce si de Musetel). Infuzia se bea treptat, in cursul unei zile.

Tot pentru diminuarea aciditatii si ca adjuvante in ulcerul gastric si duodenal se recomanda si urmatoarele plante:

Frunzele de Patlagina cu actiune emolienta, cicatrizanta si bacteriostatica:

• pulbere, cate o jumatate lingurita de 2-3 ori pe zi
• infuzie, din 2 linguri frunze de planta la o cana cu apa; se ia cate o inghititura la 2-3 ore.

Coada calului

Preparatele obtinute se dovedesc eficiente in neutralizarea aciditatii gastrice. Se face un decoct din 1-2 lingurite planta la o cana cu apa.

Ca ceaiuri medicinale compuse, recomandam urmatoarele formule:

Se prepara infuzie dintr-o lingura amestec de plante la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, intre mese.

Deoarece majoritatea ulcerelor au si o importanta componenta nervoasa, se recomanda un ceai medicinal care are atat efecte antiacide, cat si calmante:

Se prepara sub forma de infuzie, dintr-o lingura amestec de plante la o cana apa; se beau 2-3 cani pe zi, intre mese.

In aceasta grupa de afectiuni un deosebit rol il joaca regimul de viata si mai ales cel dietetic.

Un renumit dietetician german, Dr. E. Schneider, recomanda urmatoarele reguli dietetice, care isi pastreaza valabilitatea si astazi, in ciuda duritatii unui astfel de regim:

• in prima zi se recomanda post total (se permite cel mult consumul unor cantitati moderate de infuzii de Mustel, Menta, Melisa sau ceai negru, foarte diluat)
• in urmatoarele 6 zile: suc de morcovi, diluat cu apa in parti egale, supa de zarzavaturi, lapte. Alimentatia se repartizeaza in cinci mese pe zi (ora 7, 10, 13, 16, 19) si va consta in preparate din fiertura (numai zeama rezultata) de orez, grau, porumb, in, orz, ovaz sau sfecla, usor sarate sau indulcite cu miere, sucuri de fructe in parti egale cu apa fiarta si racita, pentru a evita actiunea iritanta a sucurilor concentrate. Se recomanda supa de banane proaspete si lapte, eventual imbogatita cu germeni de grau
• din ziua a 8-a pana in cea de a 17-a, se completeaza regimul alimentar cu pireu de cartofi cu unt, piept de pui, galbenus de ou, fulgi sau germeni de grau, prune uscate inmuiate in apa sau seminte de in (pentru reglarea scaunului)
• din ziua a 18-a si pana in ziua a 27-a se completeaza meniul cu legume verzi si radacinoase foarte fragede, cu morcovi dati prin razatoare si cu fructe crude; smochine proaspete pentru reglarea scaunului

In cazul in care acest regim a fost bine tolerat, se poate trece treptat la un regim lacto-vegetarian, apoi la un regim alimentar apropiat de cel normal, evitand totusi condimentele, sosurile, carnea prajita, conservele, mezelurile, afumaturile, varza calita, ridichile, alcoolul, tutunul, cafeaua, etc.