Astmul si sarcina

Astmul este o afectiune serioasa care poate complica grav sarcina, insa daca este bine controlat, nu reprezinta un risc pentru mama sau copilul sau.

In schimb, in cazul in care nu este tratat corespunzator, astmul poate provoca complicatii importante mamei, precum hipertensiune, nastere prematura, septicemie, si uneori chiar deces. Complicatiile ce pot afecta fatul includ dezvoltare insuficienta, nastere prematura, greutate mica la nastere, scor Apgar foarte mic si deces.

Astmul poate fi tinut sub control prin ingrijire medicala adecvata si prin evitarea alergenilor, si deci nu reprezinta un motiv pentru care sarcina trebuie evitata. Masurile luate pentru a controla boala nu sunt daunatoare dezvoltarii fatului, si nu provoaca pierderea sarcinii sau defecte congenitale.

Ce este astmul?

Astmul este o afectiune caracterizata prin obstructia cailor aeriene, cauzata de spasmul musculaturii, acumularea de mucus, si de inflamarea peretilor acestor cai.

Persoanele cu astm prezinta semne si simptome specifice, precum wheezing, respiratie dificila, dureri in piept, si tuse.

Simptomele sunt declansate de catre alergeni (polen, par de animale, fungi, praf, etc.) si alti factori, cum ar fi exercitile fizice, infectii si stres.

Efectele astmului asupra sarcinii

S-a constat ca la o treime dintre femeile astmatice care raman insarcinate starea de sanatate se imbunatateste, la o treime se inrautateste, iar la ultima treime starea de sanatate ramane neschimbata.

S-au realizat multe studii despre efectele astmului asupra sarcinii iar majoritatea au constatat urmatoarele:

femeilor cu astm sever li se inrautateste boala, in timp ce la cele cu o forma mai usoara de astm slab starea de sanatate se imbunatateste sau ramane neschimbata
schimbarile provocate de astm in timpul sarcinii tind sa se repede si la viitoarele sarcini
intensificarea astmului apare cel mai probabil intre saptamanile 24-36 de sarcina
modificarile astmului din timpul sarcinii dispar dupa 3 luni de la nastere

Sarcina afecteaza pacientele astmatice in mai multe moduri, in special prin modificarile hormonale ce au loc.

Cresterea nivelului de estrogen duce la congestia capilarelor din mucoasa nazala, ce provoaca infundarea nasului in timpul sarcinii (in special in trimestrul III).

Cresterea nivelului de progesteron poate duce la intensificarea ritmului respirator, provocand insuficienta respiratorie.

Monitorizarea fetala

La femeile insarcinate care sufera de astm, tipul si frecventa parametrilor fetali se bazeaza pe varsta gestationala si pe factorii de risc materni.

Ecografia se poate efectua mai devreme de 12 saptamani de sarcina daca data probabila a nasterii este nesigura si se poate repeta daca se suspecteaza un ritm lent de dezvoltare fetala.

In al III-lea trimestru de sarcina se pot realiza monitorizari electronice ale ritmului cardiac si masuratori topografice pentru a determina starea de sanatate a fatului. Tot in cel de-al III-lea trimestru de sarcina trebuie marita frecventa acestor monitorizari, daca se suspecteaza intensificari ale astmului.

Pacientelor astmatice li se recomanda sa noteze zilnic activitatea fatului (ex. miscare, numar de lovituri).

In timpul unui atac sever de astm, in care simptomele nu dispar un timp scurt, exista un risc foarte mare de hipoxie materna. Este foarte important ca in cursul acestor atacuri sa se monitorizeze starea fatului. Este posibil chiar sa fie necesara monitorizarea continua ritmului cardiac fatal.

La majoritatea pacientelor astmatice travaliul si nasterea decurg fara probleme, insa este necesara monitorizarea atenta a fatului.

Medicamentele antiastmatice si sarcina

Pana in prezent nu s-a doscoperit un medicament antiastmatic ce poate fi considerat 100% sigur in cursul sarcinii.

In functie de severitatea astmului si de manifestarile acestuia in cursul sarcinii, se va stabili un plan de tratament individual.

In general medicamentele sunt alese in baza urmatoarelor criterii:

medicamente inhalatorii - sunt in general preferate, deoarece au un efect local si doar cantitati foarte mici ajung in sange
cand este posibil se recurge la utilizarea medicamentelor mai vechi, deoarece se cunosc sigur efectele acestora asupra sarcinii
medicamentele se folosesc cat mai putin posibil in primul trimetru de sarcina

Defectele congenitale atribuite medicamentelor antiastmatice sunt foarte rare (sub 1%). In general, medicamentele folosite in cursul sarcinii se pot administra si in timpul travaliului si nasterii.

Medicamente bronhodilatatoare

Agentii beta-2-agonisti inhalatorii cu actiune scurta se folosesc des pentru a reduce simptomele acute ale astmului. Dintre acestia, cel mai frecvent utilizat este albuterolul. Sunt disponibile si beta-2-agoniste cu actiune de lunga durata, insa nu au fost testate pe scara larga.

Teofilina este folosita de mult timp la femeile insarcinate si nu exista dovezi semnificative cu privire la posibile efecte negative. Nou-nascutii pot prezenta ameteli, varsaturi si un puls rapid daca nivelul de teofilina din sangele matern este prea ridicat. Astfel, este necesara masurarea valorii serice a teofilinei.

Medicamente antiinflamatorii

Medicamentele antiinflamatorii sunt folosite pentru prevenirea astmului si includ cromolyn, corticosteroizi si modificatori de leucotriene inhalatorii.

Pacientele care utilizeaza beta-2-agonisti mai des de 3 ori pe saptamana, necesita de regula si medicatie antiinflamatorie administrata zilnic.

Budesonidul este medicamentul inhalator de electie utilizat in timpul sarcinii din cauza sigurantei oferite. Insa, nici alti corticosteroizi inhalatorii (ex. Beclometazona, Fluticason, Flunisolid, Momentazona, Triamcinolona) nu s-au dovedit a fi nesiguri pentru sarcina.

In unele cazuri, corticosteroizii orali sau injectabili ca Prednisolon si Metilprednisilon sunt necesari pentru cateva zile, la pacientele cu atacuri severe de astm sau de-a lungul sarcinii la femeile cu risc sever.

Unele studii au demonstrat o crestere usoara in incidenta nasterilor premature si scaderea greutatii la nastere a copiilor legate de folosirea indelungata a corticosteroizilor.

Medicamentele antiastmatice si alaptarea

Aproape toate medicamentele ajung in laptele matern, desi doar in cantitati minore. Deci, medicamentele descrise mai sus provoaca foarte rar probleme copiilor sugari.

La unii copii poate aparea iritabilitatea sau insomnia daca sunt expusi la doze mai mari de medicamente.

In general, cea mai scazuta concentratie de medicamente din laptele matern poate fi obtinuta luand teofilina la 15 minute dupa alaptare sau la 3-4 ore inainte de urmatoarea alaptare.

Data ultimei menstruatii:

Selecteaza data ultimei
menstruatii pentru a afla data
probabila a nasterii

Data ultimei menstruatii:

Lungimea medie a ciclului menstrual:

Introdu lungimea medie a ciclului menstrual
pentru a afla data urmatoarei ovulatii

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!