Acupunctura

Acupunctura este o terapie complementara clasica si in acelasi timp si moderna. Se stie cu certitudine ca originea ei se afla in Extremul Orient. Mult timp si in mod gresit s-a considerat ca paternitatea metodei ar apartine Chinei si ca s-a practicat in trecut exclusiv in aceasta tara. Extinderea cercetarilor a demonstrat ca aceasta era practicata simultan in Japonia si Vietnam si chiar in Mongolia. In Europa, acupunctura a aparut abia de 500 de ani.

Acupunctura constituie o modalitate de a umple golul existent in terapeutica unor boli functionale sau a unor boli grave, dar dificil de tratat prin agenti terapeutici medicamentosi (preparati pe cale sintetica sau chiar din plante medicinale). Astfel s-a ajuns la utilizarea acupuncturii ca mijloc terapeutic care foloseste factori fizici, lipsiti de toxicitate si, in plus, destul de usor de aplicat de medic (mai greu insa de suportat, la inceput, de bolnav, din cauza microtraumatismelor pe care este nevoit sa le suporte la introducerea intracutanata a acelor).

Indicatiile acupuncturii sunt in special de ordin curativ, interesand mai ales afectiunile in care durerea constituie manifestarea dominanta. Deoarece poate stimula si mecanismele fiziologice de aparare ale organismului, metoda are si o valoare profilactica nespecifica.

In scop curativ, acupunctura isi gaseste indicatii foarte largi: de la tulburarile functionale pure, fara leziuni organice bine definite: nevralgii de nerv sciatic, de trigemen, de facial, dischinezii biliare, cefalee de tip vascular, dismenoree, suferinte ale organelor cavitare (care, pe langa elementul functional, au la baza si leziuni organice, asa cum este cazul in ulcerul gastroduodenal, in unele colecistite acute si cronice, in colonul iritabil, in arteriopatia obliteranta), afectiuni care au la baza spasme ale musculaturii netede (colici biliare, intestinale, bronhospasm) sau chiar in scop anestezic (sub anestezie acupuncturala au fost posibile interventii chirurgicale cu rezultate pozitive in laringectomii, gastrectomii, splenectomii).

Desigur, si aceasta metoda are limite si contraindicatii. Astfel, in cazurile cu leziuni organice ireversibile, cum ar fi bolile canceroase, bronsitele cronice obstructive, bolile valvulare cardiace, bolile renale si bolile endocrine, rezultatele sunt slabe sau nule.

Dupa parerea specialistilor in acupunctura, aceasta terapie complementara da cele mai bune rezultate la persoanele sub- sau normoponderale si la copii (fata de adulti). La copil, acupunctura isi poate gasi utilitatea intr-o serie de afectiuni rezistente la incercarile terapeutice alopate sau in paralel cu acestea; se stie insa ca aplicarea acupuncturii este mai dificila la aceasta varsta, din cauza fricii care il marcheaza pe copil la vederea numeroaselor ace care urmeaza sa-i fie implantate.

Presopunctura, in schimb, este o metoda mai "blanda" si se poate aplica si la copii.

Febra? Durere de spate? Afla cele
mai comune cauze ale semnelor si
simptomelor tale

Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!