Trimite unui prieten Printeaza pagina

Macesul

Cunoscute si utilizate inca din Antichitate, macesele detin cateva "recorduri absolute" in lumea fructelor. Astfel, ele contin de 4-16 ori mai multa vitamina C, de pilda, decat citricele, adevarate "etaloane" in acest domeniu. In ceea ce priveste vitamina A, macesele, de asemenea, nu au egal, depasind de 2 ori caisele (considerate a fi cele mai bogate in aceasta vitamina), de 10 ori afinele (si ele bogate) si de peste 20 de ori merele.

PRINCIPALII CONSTITUENTI

Pseudofructele de maces contin 0,20-0,80 g% vitamina C. Unele specii sau variatii de cultura conjin 2-5 g % vitamina C. Ele contin si acid dehidroascorbic, 2,50-6,50 mg % vitamina A si mici cantitati de vitamina B1 si B2, vitamina P si vitamina K, acid nicotinic, acid citric si malic, zahar invertit, taninuri, flavonoizi, ulei gras, ulei volatil si saruri minerale. Semintele (de fapt, fructele) contin vitamina E, ulei gras (cca 10%), ulei volatil, lecitina, zaharuri.

RECOMANDARI TERAPEUTICE

Compozitia chimica explica convingator utilizarea principala a maceselor ca un excelent tonic-vitaminizant, recomandat mai ales pentru convalescenti si copii, in cazurile de avitaminoze.

Datorita continutului in vitamina P, macesele au un rol in permeabilitatea si elasticitatea capilarelor, actionand pentru normalizarea circulatiei periferice, fiind utile, spre exemplu, in purpure.

In ce priveste aparatul digestiv, macesele sunt indicate in starile iritative ale intestinului (catar intestinal), in colite si in afectiuni hepatice.

Semintele sunt un diuretic deosebit de eficace, recomandat in curele de lunga durata, deoarece nu sunt iritante. Dupa unii autori, efectul ar fi atat de marcant incat ar duce chiar la eliminarea calculilor renali.

MOD DE INTREBUINTARE

  • Infuzie sau decoctie scurta, 2 linguri de pulpa maruntita la jumatate litru de apa, cantitate care se bea in cursul unei zile. Este foarte utila asocierea cu fructe de Catina. Pulpa maruntita si amestecata cu miere in parti egale. Se iau 2-3 lingurite dimineata pe stomacul gol, in cure de 8-10 zile, ca vermifug (ce distruge viermii intestinali).
  • Sirop din 250 g pulpa de macese peste care se pun 1,5 litri apa in clocot, lasandu-se la macerat 12 ore, dupa care se filtreaza si se adauga 500 g zahar. Se fierbe pana ce capata consistenta specifica siropului.
  • Cidru din 500-600 g pulpa de macese care se pune la fermentat in 10 litri apa; se adauga 2,8 kg zahar, 2 lamai rase (daca se doreste un gust amarui se poate adau-ga si coaja rasa), 30-40 g drojdie. Se tine la temperatura camerei 4-6 saptamani intr-un borcan acoperit, astfel incat sa se poata degaja bioxidul de carbon rezultat din fermentatie. In primele 2 saptamani se amesteca la fiecare 2 zile, in caz contrar trecandu-se "otetire". La incheierea fermentatiei se lasa sa se limpezeasca, apoi se trage cu furtunul in sticle. Maximum 2 paharele de 100 ml pe zi pot constitui doza considerate medicinala, depasirea ei avand desigur efecte inverse, tinand seama totusi ca este o bautura hidroalcoolica.
  • Decoct diuretic din seminte, cu 1-2 lingurite la o cana, putandu-se bea pana la 3-4 cani pe zi.

Febra? Durere de spate? Afla cele
mai comune cauze ale semnelor si
simptomelor tale


Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!



© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii