Principalele componente din produsele obtinute din cereale sunt glucidele digerabile, indeosebi amidonul (95% din totalul glucidelor din bob).
Mai exista cantitati reduse de dextrine sau maltoza, dar prezenta lor nu este dorita intr-o faina de calitate. Glucidele si in special amidonul acopera aproximativ 80% din caloriile aduse in organism de derivatele cerealiere.
Cu catva timp in urma, cerealele si derivatele lor au inceput sa fie considerate ca produse inferioare, care aduc prea multe calorii, motiv pentru care ar fi putut si ar fi trebuit sa fie indepartate cu usurinta din alimentatia omului. Mai recent, insa, s-a ajuns la concluzia ca amidonul, ca glucid lent, are o actiune pozitiva asupra metabolismului, daca nu este consumat in exces. Cantitatea de glucide atat de necesara anumitor tesuturi si organe (sistem nervos, muschi cardiac, hematii, etc) este bine sa provina din amidon, care se digera si absoarbe lent, neproducand cresteri rapide si exagerate ale glicemiei (nivelul de glucoza din sange) dupa o masa. Evident nu este indicat ca o mare parte din ratia calorica sa fie satisfacuta din derivate cerealiere, deoarece acestea au si unele deficiente nutritionale.
O exceptie fata de alte leguminoase si cereale o reprezinta boabele de soia, care au un continut mai mic de amidon.
In afara de glucidele digerabile, derivatele cerealiere reprezinta si o sursa de glucide nedigerabile (fibre alimentare, celuloza si hemiceluloza). Acestea sunt stocate in coaja boabelor.
Proteinele din derivatele cerealiere sunt proteine de clasa a doua si a treia. In derivatele de grau gasim proteine cu valoare biologica medie (glutenina, gliadina), pe cand in derivatele porumbului domina o proteina cu o valoare biologica inferioara (zeina).
Proteinele din leguminoasele uscate au o eficienta superioara celor din cereale.
Derivatele ceraliere si leguminoasele sunt si o importanta sursa de vitamine. Acestea sunt concentrate in stratul aleuronic si in embrion, deci si aici rafinarea cerealelor are consecinte negative.
Cerealele integrale sau semirafinate sunt surse foarte bune de vitamina B1 (tiamina). De asemenea, cerealele sunt surse de B2, B6, acid folic si vitamina PP.
In cereale este absenta vitamina C, la fel retinolul si vitamina D. Vitamina E se gaseste in germene, unde are rol de antioxidant pentru lipidele depozitate aici. Din pacate si ea devine deficitara, atunci cand derivatele cerealiere sunt exagerat rafinate.
Elementele minerale sunt concentrate in coaja si sunt reprezentate de potasiu si de fosfor pentru cereale si de fier si magneziu, pentru leguminoase. Fosforul se gaseste intr-un procent de aproximativ 70% (in bobul integral). Calciul este aproape absent. Sodiul se gaseste in cantitati reduse. Sunt surse valoroase de P, K, Mg, Ca, Mn, Zn. etc si pot aduce un aport substantial in asigurarea balantei minerale.
Grasimile din bobul de cereale sunt concentrate in embrion, deci se gasesc in procente extrem de reduse, o exceptie ar fi derivatele din porumb nerafinate, care au mai multe lipide (2% lipide). In toate cazurile sunt lipide neaterogene, polinesaturate, iar colesterolul este complet absent.
Spre deosebire de situatia cerealelor, leguminoasele uscate au in compozitia lor un procent mai mare de lipide, indeosebi soia.
Nu trebuie sa astepti pana ti se face sete pentru a te hidrata. Solutia cea mai potrivita este sa bei apa pe tot parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea.
Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!
© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii