• Diete A-Z
• Enciclopedia alimentelor
• Mananca sanatos
• Vitamine si minerale

• Dieta japoneza
• Ceaiul - elixirul nemuririi
• Continutul nutritiv si caloric al legumelor
• Vitamina D
• Echivalente alimentare

Bauturile

Valoarea nutritiva

Bauturile nealcoolice sunt, asa dupa cum s-a amintit si anterior, consumate zilnic de cei mai multi dintre noi. Ele au o actiune rehidratanta, datorita continutului ridicat de apa. Cele care contin bioxid de carbon si acizi organici asigura o acidifiere corespunzatoare gastrica. Efectul este bine venit in perioada verii cand, datorita aportului hidric mare, aciditatea gastrica are o tendinta marcata de scadere, ceea ce favorizeaza infectiile bacteriene si virale din sfera tubului digestiv.

Apele minerale si bauturile naturale de legume si fructe aduc saruri minerale (sodiu, fier, potasiu, magneziu, calciu, cupru, zinc, etc) si vitamine (carotene, vitamina C, citrina unele vitamine ale complexului B). Indeosebi sucurile proaspete de fructe sunt o sursa excelenta de vitamina C, ele fiind foarte bine suportate chiar si de cei care nu tolereaza fructe crude, datorita continutului de fibre din acestea.

Substantele colorante si aromatizante din bauturile racoritoare stimuleaza apetitul si secretiile digestive. Compozitia sucurilor de legume si fructe care au glucide si sunt bogate in potasiu si apa le confera acestora o actiune marcat diuretica, marcat epurativa. Din pacate, aceste glucide pot deveni un supliment calorigen nedorit, in situatia in care bauturile racoritoare sunt consumate fara moderatie. Se considera ca fiind foarte importanta contributia consumului de "soft drinks" la dezvoltarea supraponderalitatii si a obezitatii la copii si tineri.

Frunzele plantei de ceai au o compozitie complexa, dar in infuzie trec numai o parte din substantele chimice respective. Se considera ca timpul optim de contact intre frunzele de ceai si apa nu trebuie sa depaseasca 3-4 minute, in caz contrar bautura devenind prea astringenta, prea bogata in taninuri. Ceaiul ca bautura contine substante foarte valoroase pentru organismul uman: taninuri, fluor, metilxantine. Metilxantinele ceaiului sunt dominate de teofilina (stimulatoare a sistemului nervos central, a respiratiei si a tonusului circulator, diuretice), dar exista si cantitati mici de cofeina. In fapt, ceaiul are un continut destul de mare de cofeina, dar aceasta se absoarbe mai putin decat cofeina cafelei.

Ceaiul este unul din putinele alimente care aduce in organism fluor, a carui actiune cariopreventiva este cunoscuta.
Taninele sunt substante cu actiune antioxidanta si studii bine documentate le confera urmatoarele actiuni: antimutagena si anticarcinogena, antiaterogena, antiinflamatoare, hipotensiva, de protectie antivirala si antibacteriana, de reducere a actiunilor negative ale fumatului, de intarziere a efectelor osteoporozei, de reducere a tesutului adipos, de protectie impotriva radiatiilor, etc.

Cafeaua este o alta bautura nealcoolica foarte consumata. In aceasta exista substante extractive, tanine (dar mai putin activi decat cei ai ceaiului), arome narurale, vitamine si metilxantina specifica, cofeina. Cofeina variaza intre 0,8 si 2 g la 100 g de pulbere de cafea, in functie de sortul de cafea. Cofeina este pricipalul motiv pentru care omul consuma cafea. Aceasta are o actiune stimulatoare asupra activitatii cerebrale, combate oboseala, somnolenta, depresia, amelioreaza functiile cognitive, indeosebi memoria si logica. In plus, stimuleaza la nivel central circulatia, respiratia, creste diureza, etc. In functie de persoana, la doze superioare de cafea pot aparea semne de intoxicate cofeinica manifestate prin insomnie, tremor, agitatie, inapetenta (lipsa poftei de mancare), tulburari de ritm cardiac, insa reactivitatea individuala la cofeina este extrem de mare si se considera la ora actuala ca un consum moderat de cafea nu are nici un efect negativ asupra organismului. Consumul moderat are o semnificafie destul de precisa si el se refera la maximum 3-4 cesti de cafea pe zi, unde se considera ca o ceasca a fost obtinuta dintr-o lingurita de pulbere de cafea. Trebuie avut insa in vedere ca putem ingera cofeina si din alte surse, indeosebi din bauturi racoritoare de tip cola.

Cacao este o bautura tonica in care exista un nivel ridicat de lipide si care are, in consecinta, o valoare calorica deosebita. Ea aduce in organism si urme de vitamine (complex B, tocoferoli) si elemente minerale (calciu, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, etc). Contine tanine, oxalati si metilxantine. Exista cantitati mici de cofeina. Deci si cacao are actiune de stimulare a sistemului nervos central, insa ceva mai redusa decat in cazul cafelei.

Berea este o bautura slab alcoolizata (0,5%-7%). Berea neagra este cea care are un nivel mai mare de alcool. Ea mai contine glucide nefermentate (4-5%), acizi organici, saruri minerale (1-2%, mai ales potasiu), vitamine (B1, B2, B6, PP, etc), aducand in organism aproximativ 450 kcal/l, arome. Substantele amare si bioxidul de carbon din bere stimuleaza apetitul. Bautorii de bere au o mare probabilitate de a deveni supraponderali. Berea, indeosebi cea bruna, este bogata in flavonoizi, care au actiuni antioxidante si de combatere a aterogenezei. Consumul moderat de bere apare ca favorabil pentru organism.

Vinurile contin un nivel de alcool etilic ce variaza intre 8 si 16%, glucide 4-18% (in functie de nivelul acestora vinurile se clasifica in dulci sau seci), urme de elemente minerale, urme de vitamine hidrosolubile (complex B, C). Vinurile rosii contin niveluri au actiune antioxidanta. Actiunea antiaterogena a acestor substante este bine cunoscuta si pe seama lor se pune asa-zisul "paradox francez". Acesta evidentiaza morbiditatea scazuta prin boli cardio-vasculare in zona geografica respectiva, in ciuda consumului de grasimi saturate, explicand fenomenul prin consumul regulat de vinuri rosii. Vinurile stimuleaza secretia gastrica si cresc pofta de mancare.

Se considera ca un om este un consumator moderat de alcool daca bea aproximativ 2 portii de bautura pe zi, la barbati si o portie, la femei, unde o portie semnifica 350 ml de bere sau 150 ml de vin.

Rachiurile naturale sau artificiale se caracterizeaza printr-un nivel foarte mare de alcool etilic (minim 20%) si prin continutul in alti compusi secundari de fermentatie, care se distileaza impreuna cu acesta. Concentratia mare de alcool etilic exercita efecte toxice deosebite asupra tubului digestiv si asupra metabolismului si a altor aparate si sisteme din corpul omenesc, provocand dezechilibre profunde care au consecinte nefaste. Desi alcoolul etilic aduce multe calorii (7kcal/g), alcoolici nu sunt supraponderali decat in fazele anterioare instalarii dependentei, deoarece alcoolul nu elibereaza calorii in functie de necesitatile organismului in schimb produce variate sindroame de maldigestie, malabsorbtie si de consum metabolic al unor factori nutritivi utili.

Sfaturi sanatoase

Evita deshidratarea

Nu trebuie sa astepti pana ti se face sete pentru a te hidrata. Solutia cea mai potrivita este sa bei apa pe tot parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea.