Se caracterizeaza prin instabilitate si schimbarea brusca a echilibrului emotional, impulsivitate, tulburari de identitate (plictiseala cronica, senzatie de "gol"), comportament recurent suicidal/parasuicidal si idealizarea primitiva sau identificarea proiectiva, "splitting"(clivaj) ca mecanisme defensive care perturba controlul afectiv si stabilirea relatiilor cu ceilalti.
Instabilitatea relatiilor datorita incapacitatii mentinerii unui raport afectiv constant constituie simptomul central care determina particularitatile existentei individului borderline: "acting-out" periodic, cu trairi intense de furie si anxietate, consecinta a "sperantelor" negratificate, a asteptarilor mereu inselate de ceilalti, a trairilor de abandon care pot lua forma clinica a unei stari reactive psihotice (microepisoade psihotice - simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare, circumscrise sau indoielnice) sau a unei stari disociative.
Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza. Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate, ca de exemplu sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea/ajutorul celorlalti, pentru a-si exprima furia sau pentru a stupefia, impresiona, paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. Se plang de lipsa unui sens real al propriei identiti, de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (difuziunea identitatii). Prezinta impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor, sex, uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancare.
Instabilitatea emotional-dispozitionala poate dura ore, cel mult - arareori - cateva zile.
Furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive
Tulburari marcate si persistente de identitate manifestate prin nesiguranta in cel putin doua din urmatoarele: autoimagine, orientare sexuala, alegerea carierei/proiectelor pe termen lung, tipul de prieteni doriti, valori preferate.
Epidemiologie
Prevalenta este de 2-3% din populatia generala cu o rata femei/barbati de 2: 1. Printre pacientii psihiatrici, ambulatori sau internati constituie cea mai des intalnita tulburare de personalitate (12-15%).
Tulburarea este mai frecventa la mamele pacientilor care au tulburarea, iar in familiile pacientilor borderline s-a constatat o proportie crescuta de tulburari depresive si tulburari datorate abuzului de substance psihoactive.
Cauze
Printre posibilii factori predispozanti (sau poate chiar etiologici) s-a citat microorganicitatea cerebrala constand in leziuni cerebrale perinatale, traumatisme cranio-cerebrale si infectii (encefalite). Istoricul de abuz fizic si sexual, abandonul afectiv parental sau, dimpotriva, supraprotectia sunt prezente de regula.
Evolutia este variabila, putandu-se complica cu suicidul sau auto-mutilare (in perioadele de criza generate de impasul in functionarea mecanismelor defensive si de esecul manevrelor manipulative ale celor apropiati), promiscuitatea relatiilor sexuale, dependenta de substante psihoactive, depresia, cu tulburari somatoforme, chiar stari psihotice deosebite de tip paranoid.
Tratamentul se adreseaza diferitelor complicatii psihiatrice (antidepresive, antipsihotice, stabilizatoare ale dispozitiei).
Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!
© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii