Anemia poate fi usoara, moderata sau suficient de grava pentru a da nastere unor complicatii ce pot pune viata in pericol. Pana in prezent au fost identificate peste 400 de tipuri de anemie, dintre care majoritatea sunt rare.
Anemia feripriva. Anemia cauzata de catre deficitul de fier este cea mai comuna forma de anemie din lume. Ea afecteaza frecvent copii mici si femeile insarcinate, mai putin frecvent copii mai mari si adultii de peste 50 ani, si rar adolescentii si adultii tineri.
Debutul anemiei feriprive este gradat si, initial, simptomele pot lipsi. Deficitul apare atunci cand organismul pierde mai mult fier decat primeste din alimentatie si alte surse. Corpul incearca sa compenseze acest deficit producand un numar mai mare de hematii, care prezinta dimensiuni mai mici decat in mod normal. Manifestarile clinice se dezvolta in acest stadiu.
Anemia prin deficit de acid folic. Este cel mai comun tip de anemie megaloblastica (in care hematiile au dimensiuni mari). Este cauzata de deficienta acidului folic, vitamina necesara corpului pentru a produce celule normale.
Aceasta forma de anemie este intalnita in special la sugari si adolescenti. Desi este de regula provocata de aportul dietetic necorespunzator, uneori se datoreaza inabilitatii organismului de a absorbi acidul folic din alimente, precum branza, oua, peste, legume verzi, carne, lapte, ciuperci etc. Fumatul creste riscul anemiei deoarece ingreuneaza absorbtia vitaminei C necesara absorbtiei acidului folic.
Anemia prin deficit de acid folic se poate dezvolta ca o complicatie a sarcinii, deoarece in acesta perioada organismul are nevoie de o cantitate de 8 ori mai mare de acid folic decat in mod normal.
Anemia prin deficit de vitamina B12. Este un tip de anemie megaloblastica mai putin comun decat cel prin deficit de acid folic, care se dezvolta atunci cand corpul nu primeste sau nu absoarbe o cantitate suficienta de vitamina B12. Necesara producerii eritrocitelor, vitamina B12 se gaseste in carne, oua si legume.
Organismul stocheaza cantitati mari de vitamina B12, astfel incat anemia poate sa nu devina evidenta pentru o perioada de pana la 4 ani de la incetinirea sau stoparea absorbtiei. Scaderea numarului de hematii rezultata poate cauza: scaderea abilitatii de a controla musculatura, pierderea senzatiilor la nivelul picioarelor si mainilor, senzatie dureroasa sau de arsura a limbii, scadere in greutate, tulburari de vedere.
Anemia pernicioasa. Este cea mai comuna forma de anemie prin deficit de vitamina B12. Deoarece majoritatea oamenilor care consuma carne si oua primesc o cantitate suficienta de vitamina B12 in dieta, deficitul acesteia inseamna de regula ca organismul nu o absoarbe in mod corepunzator.
Afectarea absorbtiei poate apare la persoanele care au suferit interventii chirurgicale la nivelul stomacului sau intestinului, care prezinta boli digestive (ex. gastrita, cancer gastric, sprue, boala Crohn, infectii intestinale) sau care urmeaza un tratament prelungit cu medicamente pentru afectiuni gastrice (ex. omeprazol).
Anemia pernicioasa afecteaza mai frecvent persoanele cu varste cuprinse intre 50-60 ani. Tulburarile de alimentatie sau o dieta neechilibrata maresc riscul dezvoltarii acestui tip de anemie. Astfel se intampla si in pacientilor cu diabet zaharat sau boala tiroidiana.
Anemia prin deficit de vitamina C. Este o tulburare rara ce cauzeaza producerea unor eritrocite cu dimensiuni mici de catre maduva osoasa. Devicitul de vitamina C rezulta in urma aport dietetic foarte redus si pe o perioada indelungata.
Anemia hemolitica. Tip de anemie determinata de o distructie exagerata a eritrocitelor, care nu pot fi inlocuite corespunzator de maduva osoasa. Distructia hematiilor poate fi intravasculara (in intoxicatii, infectii, complicatii posttransfuzionale, etc.) si extravasculara sau intracelulara (in eritrocitopatii, hemoglobinopatii, etc.).
Anemia hemolitica poate cauza, printre altele, marirea de volum a splinei (splenomegalie), durere, soc si calculi biliari.
Talasemia. Forma de anemie provocata de incapacitatea organismului de a produce o cantitate suficienta de hemoglobina.
Exista doua categorii de talasemie, in functie de care lantul polipeptidic care intra in componenta globinei (fractiunea proteica a hemoglobinei) este afectat. In alfa talasemie exista o tulburare in productia lantului alfa, iar in beta talasemie - in productia lantului beta.
Caracterizata prin productia unor hematii mici si fragile, talasemia se transmite autozomal recesiv. Astfel, ea afecteaza doar persoanele care mostenesc gena defectuoasa de la ambii parinti.
Anemii hemolitice autoimune. Exista patru tipuri majore de anemie hemolitica autoimuna: anemia hemolitica autoimuna la cald, anemia hemolitica autoimun la rece (sindromul aglutininelor la rece), hemoglobinuria paroxistica la rece si anemia hemolitica autoimuna de tip mixt.
Anemia hemolitica autoimuna la cald este cea mai comuna forma de anemie de acest tip. Ea apare cand organismul produce anticorpi ce se ataseaza de hematii. Aceste hematii sunt ulterior distruse in splina, ficat sau maduva osoasa.
Anemia hemolitica autoimuna la cald afecteaza mai frecvent barbatii decat femeile. Aproximativ o treime dintre pacientii cu acest tip de anemie prezinta, de asemenea, si limfom, lupus sau boala tesutului conjunctiv.
In anemia hemolitica autoimuna la rece, organismul ataca hematiile cu o temperatura egala cu sau mai scazuta decat temperatura corporala.
Forma acuta a acestei tulburari se dezvolta frecvent la persoanele care au suferit de pneumonie, mononucleaza sau alte infectii acute. Boala este de regula blanda si de scurta durata, si dispare fara tratament.
Forma cronica a anemiei hemolitice autoimune la rece afecteaza mai ales femeile, si in special pe cele cu varste de peste 40 ani si care au artrita. Boala se mentine in general pe tot parcursul vietii si provoaca de obicei putine simptome. Insa, expunerea la temperaturi scazute poate accelera distructia eritrocitara, cauzand oboseala, dureri articulare, si coloratia mainilor si picioarelor.
Siclemia. Este o afectiune cronica incurabila, care determina organismul sa produca o hemoglobina defectuoasa, ce confera hematiilor o forma anormala de semiluna. Spre deosebire de hematiile normale cu forma ovala, cele intalnite in siclemie sunt fragile si nu pot contine o cantitate suficienta de hemoglobina. De asemenea, forma anormala face dificila trecerea acestor celule prin vasele mici de sange. Cand capilarele devin blocate, se poate dezvolta o tulburare grava, potential fatala, numita criza de siclemie.
Siclemia este ereditara. Copii care mostenesc gena siclemiei de la ambii parinti va dezvolta boala. Cei care primesc gena de la un singur parinte nu prezinta boala, insa devin purtatori putand transmite urmasilor gena defectuoasa.
Anemia aplastica. Uneori vindecabila prin transplant de maduva osoasa, insa potential fatala, anemia aplastica se caracterizeaza prin productie scazuta de eritrocite, leucocite si trombocite. Boala poate fi mostenita sau dobandita in urma unei afectiuni grave recente, expunerii indelungate la substante chimice toxice sau administrarii medicamentelor anticancerigene.
Anemia cauzata de boli cronice. Cancerul, infectiile cronice, si bolile cronice de rinichi sau ficat, sunt insotite adesea de anemie usoara sau moderata. Insuficienta hepatica cronica produce cele mai severe simptome.
Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!
© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii