Pericardita acuta. Pericardita acuta se prezinta sub doua forme, in functie de cantitatea de lichid acumulata in pericard: pericardita acuta fibrinoasa si pericardita acuta exudativa. Forma exudativa poate evolua cu sau fara tamponada cardiaca.
Pericardita acuta fibrinoasa. Reprezinta inflamatia foitelor pericardului, insotita de aparitia unor depozite de fibrina, dar cu cantitate normala de lichid pericardic (sub 50 ml). Pacientul prezinta durere intensa la nivelul sternului, care poate iradia la gat, spate, umeri si brate, scurtarea respiratiei, febra, transpiratii si frisoane. Durerea se intensifica prin respiratie, tuse, inghitire, sau cand bolnavul sta intins. Simptomele se pot mentine in jur de 2-3 saptamani.
Pericardita acuta exudativa fara tamponada cardiaca. In acesta forma, pericardul contine o cantitate variabila de lichid (sub 1500 ml), insa presiunea din interiorul pericardului nu se modifica. Boala poate fi asimptomatica daca volumul de lichid acumulat este mic sau daca lichidul se acumuleaza lent (ex. in pericardita tuberculoasa). Insa, daca lichidul se acumuleaza repede si este in cantitate mare, pericardita este asociata cu senzatie de opresiune toracica si dispnee de efort. De asemenea, pot sa apara disfagie, sughit, tuse, si disfonie.
Pericardita acuta exudativa cu tamponada cardiaca. Se caracterizeaza prin acumularea unei cantitati crescute de lichid si cresterea presiunii din interiorul pericardului cu mult peste valorile normale. Astfel, inima este comprimata, scazand capacitatea sa de umplere cu sange si de pompare a acestuia in circulatie - tamponada cardiaca. Bolnavul poate prezenta hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee, agitatie sau apatie, transpiratii, puls slab.
Pericardita cronica. Aceast tip apare atunci cand simptomele pericarditei acute se mentin o perioada mai indelungata de 12 luni.
Pericardita constrictiva. Reprezinta o forma cea mai grava a pericarditelor cronice, in care pericardul devine fibrozat sau calcificat si strange inima ca intr-o "carapace", impiedicand umplerea corespunzatoare cu sange si pomparea normala a acestuia. Printre manifestarile prezente se numara durerea toracica, dispneea, umflarea picioarelor si gleznelor, tahicardia, oboseala si slabiciunea. Acest tip de pericardita conduce la insuficienta cardiaca, si poate pune viata in pericol daca nu este tratata.
Pericardita adeziva. Este caracterizata prin prezenta unor adeziuni intre foitele pericardului sau intre pericard si peretele toracic. Nu este o tulburare grava, insa in absenta tratamentului poate cauza aparitia pericarditei constrictive.
In functie de factorul cauzator pericarditele pot fi:
Pericardita virala. Este o forma depericardita acuta ce rezulta in urma unei infectii virale pulmonare (ex. pneumonie virala) sau a tractului respirator superior. Simptomele obisnuite sunt durere toracica, febra, tuse seaca, mialgii, corioza. Manifestarile se mentin in jur de 1-3 saptamani.
Pericardita bacteriana (purulenta). Survine la pacientii cu imunitate scazuta, tarati (ex. bolnavi de cancer, ciroza, diabet zaharat). Persoanele afectate se plang de dispnee, tahicardie, hipotensiune, transpiratii nocturne, tuse, febra, frisoane.
Pericardita fungica. Indica prezenta unui alte afectiuni, precum endocardita, limfomul sau leucemia. Este o complicatie a unei infectii pulmonare sau a unei interventii chirurgicale cardiace. Simptomele prezente sunt aceleasi ca ale bolii de fond. Daca nu este tratata poate provoca pericardita constrictiva.
Pericardita uremica. Este cauzata de insuficienta renala. Manifestarile caracteristice includ durere toracica si febra.
Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!
© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii