Abcesul pulmonar este forma comuna a supuratiilor pulmonare, si reprezinta un focar circumscris de inflamatie supurativa cu evolutie spre necroza si excavare, manifestat clinic prin expectoratie purulenta, deseori fetida.
Mai multe microorganisme pot duce la formarea abcesului pulmonar, insa, majoritatea sunt germeni anaerobi.
La formarea procesului infectios participa de asemenea asocieri de mai multe specii bacteriene, inclusiv si germeni aerobi.
Cele mai frecvente microorganisme sunt: Fusobacterium nucleatum, Bacteroides melaninogenicus, Bacteroides intermedius, sterptococii aerobi si streptococii microaerofilici.
Pneumonia se poate complica cu abcedare, in special, cand este cauzata de stafilococul auriu si Klebsiella pnaumoniae.
Semne si simptome
Debutul este insidios, in infectiile cu germeni anaerobi, si acut, rapid progresiv, in infectiile cu bacterii aerobe.
In prima faza a bolii (5-10 zile, eventual pana la cateva saptamani) tabloul clinic este cel al unei pneumonii, cu febra, frisoane, transpiratii, tuse uscata, dureri la nivelul toracelui, dispnee, cefalee, atralgii, mialgii, slabiciune generala, adinemie, anorexie.
Odata cu evolutia bolii, tusea devine suparatoare, consecinta a stagnarii secretiilor in arborele bronsic. Expectoratia purulenta variaza cantitativ de la abundenta la nesemnificativa.
Persista manifestarile sindromului de impregnare infectioasa.
Evolutie
Evolutia abcesului pulmonar este, de regula, favorabila in conditiile unui tratament medical corect, instituit precoce. Procesul supurativ regreseaza, se micsoreaza infiltratia parenchimului adiacent, iar cavitatea devine din ce in ce mai mica pana dispare (5-6 saptamani).
In cazul in care diagnosticul este tardiv, tratamentul cu antibiotice este mai putin eficient, iar evolutia este de mai lunga durata.
Tratament
Cele mai importante obiective ale tratamentului sunt distrugerea florei bacteriene patogene prin administrarea antibioticelor si drenarea adecvata a focarului pulmonar.
Repaosul la pat este obligatoriu in perioada initiala. Este necesara o dieta cu calorii crescute, bogata in proteine si vitamine.
Drenajul postural si fizioterapia toracelui previn retentia puroiului in focare si constituie o modalitate importanta de tratament.
Tratamentul simptomatic mai prevede bronhodilatatoare si expectorante in asociere cu hidratarea adecvata pentru a fluidifica secretiile bronsice, oxigeniterapia.
In cazul coexistentei unui empiem, este obligatorie punctia pleurala si spalatura pleurala cu ser fiziologic, urmata de chimioterapie locala si regionala.
Interventia chirurgicala este indicata in urmatoarele situatii:
Toate informatiile oferite de site-ul nostru sunt strict orientative. Pentru un diagnostic sigur si un tratament adecvat adresati-va medicului specialist!
© 2010 Sfat Medical. Termeni si conditii